Factori economici, sociali și de imagine influențează decizia
Absolvenții ieșeni reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un număr semnificativ de absolvenți de liceu din Iași aleg să-și continue studiile universitare în centre precum București și Cluj, un fenomen explicat de specialiști prin prisma unui cumul de factori obiectivi și subiectivi. Această tendință, observată de cel puțin două decenii, este alimentată de prestigiul instituțiilor, perspectivele de carieră mai bune, oferta de specializări variată, dar și de o dorință profundă de independență, potrivit unei analize a Ziarului de Iași și a unei perspective din Gândul.
Asist. univ. Vicențiu Robert Gabor, specialist în geografie umană, a explicat pentru Ziarul de Iași că plecarea tinerilor către alte centre universitare este un comportament uman vechi, motivat de căutarea unor condiții percepute ca fiind superioare. „Oamenii au migrat încă din cele mai vechi timpuri, atunci când resursele se epuizau sau deveneau insuficiente. Acest comportament a contribuit la supraviețuirea noastră ca specie”, a declarat Gabor, subliniind că percepția este adesea suficientă pentru a influența decizia. „În percepția multor tineri, Bucureștiul și Clujul reprezintă locurile în care își pot valorifica mai bine potențialul, iar această percepție este suficientă pentru a influența decizia de a pleca.”
Profesorul George Țurcănașu, specialist în geografie umană și dezvoltare regională, împărtășește o viziune similară, adăugând că imaginea pe care Bucureștiul și Clujul au reușit să o construiască joacă un rol crucial. Acesta a subliniat că, pe lângă factorii educaționali și de piață, un element esențial este dorința tinerilor de a se desprinde de mediul familial și de a experimenta o nouă etapă de maturizare. „Cred că mai există o chestiune: dorința tinerilor ieșeni care au promovat examenul de bacalaureat de a se despărți de familie. Cei care nu au resurse financiare sau curaj să plece la studii în străinătate aleg alte centre universitare mari din România”, a conchis Țurcănașu, evidențiind că acest fenomen este constant de cel puțin două decenii.
Analizând fenomenul prin prisma geografiei umane, orașele nu sunt evaluate doar prin dimensiune sau număr de locuitori, ci și prin modul în care sunt percepute și cum influențează deciziile individuale. Un oraș devine atractiv nu doar pentru oferta sa concretă, ci și pentru imaginea pe care o proiectează. Această „imagine” sau „PR mai bun”, cum o numesc profesorii, este un factor subiectiv, dar extrem de puternic, care completează oferta obiectivă de studii și oportunități de angajare.
Spre deosebire de Iași, Bucureștiul și Clujul au investit semnificativ în promovarea lor ca centre universitare dinamice și hub-uri economice. Potrivit datelor Eurostat din 2023, Bucureștiul este cea mai dezvoltată regiune din România, cu un PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare semnificativ peste media națională, atrăgând astfel investiții și, implicit, locuri de muncă bine plătite. Cluj-Napoca, deși mai mic, a devenit un pol de excelență în IT și inovație, cu o creștere economică constantă de aproximativ 5% anual în ultimii cinci ani, conform Institutului Național de Statistică (INS) din 2024. Această dinamică economică se traduce direct în percepția tinerilor privind oportunitățile post-universitare.
În contrast, Iașiul, deși un centru universitar istoric și important, cu instituții prestigioase precum Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” fondată în 1860, se confruntă cu o concurență acerbă în atragerea și reținerea absolvenților. Deși are un sector IT în creștere și o viață culturală vibrantă, nu a reușit să creeze aceeași „aură” de oportunitate și modernitate precum rivalii săi. Conform unui raport al Băncii Mondiale din 2025, regiunea Nord-Est, unde se află Iașiul, rămâne una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, ceea ce poate influența negativ percepția tinerilor asupra perspectivelor de viitor în oraș.
Oferta educațională este un alt punct de divergență. Deși universitățile ieșene oferă o gamă largă de specializări, cele din București și Cluj sunt adesea percepute ca având programe de studiu mai aliniate cu cerințele pieței muncii moderne, în special în domenii precum tehnologia informației, ingineria avansată și serviciile financiare. Un studiu al Ministerului Educației din 2024 a arătat o creștere cu 15% a numărului de înscrieri la facultățile de IT din Cluj și București, comparativ cu o creștere de 8% în Iași, indicând o preferință clară a tinerilor pentru aceste centre în anumite domenii cheie.
De ce contează
Acest exod al absolvenților din Iași către alte centre universitare are implicații semnificative pentru dezvoltarea regională și echilibrul demografic. Pierderea tinerei generații, în special a celei educate, poate duce la o diminuare a capitalului uman și a potențialului inovativ al Iașiului. Pe termen lung, acest fenomen poate agrava dezechilibrele regionale, concentrând resursele și oportunitățile în câteva poli urbani și lăsând zonele mai puțin dezvoltate cu o populație îmbătrânită și un deficit de forță de muncă calificată, afectând inclusiv investițiile și dezvoltarea economică locală.
În viitor, este esențial ca autoritățile locale și universitățile din Iași să colaboreze pentru a contracara această tendință. Strategii precum îmbunătățirea ofertei educaționale prin programe inovatoare, stimularea pieței muncii locale prin atragerea de noi investiții și promovarea proactivă a avantajelor orașului ar putea contribui la reținerea tinerilor.
De asemenea, o mai bună comunicare a oportunităților existente și o consolidare a identității orașului ca centru de excelență ar putea schimba percepția și ar putea încuraja absolvenții să rămână și să contribuie la dezvoltarea Iașului.