Zelenski mizează pe manageri energetici pentru reconstrucție
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a desemnat pe Serhii Koretskyi, actualul director general al companiei energetice de stat Naftogaz, pentru funcția de prim-ministru al Ucrainei, o decizie care semnalează o schimbare strategică către un management tehnocrat și axat pe reziliență economică în contextul războiului. Propunerea a fost făcută de Zelenski în timpul unei întâlniri pe 12 iulie, iar Koretskyi ar fi acceptat, conform unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Validarea formală de către Parlamentul ucrainean, Rada Supremă, ar putea avea loc pe 16 iulie, deși informația nu a fost confirmată oficial de Președinție, Koretskyi sau Naftogaz.
Această numire vine în urma demisiei Iuliei Svîrîdenko și reprezintă a doua restructurare guvernamentală de amploare în mai puțin de un an, reflectând o dorință a administrației prezidențiale de a aduce la conducerea treburilor publice un manager axat strict pe rezultate economice și pe reziliența în fața distrugerilor provocate de război, în special asupra infrastructurii energetice. Alegerea unui specialist din sectorul energetic nu este întâmplătoare, având în vedere că rețelele de electricitate și gaze ale țării sunt ținte constante ale bombardamentelor strategice rusești. Un deputat al partidului de guvernământ, sub protecția anonimatului, a subliniat criteriile deciziei: „În primul rând, ascultarea, în al doilea rând, lipsa de carismă și, în al treilea rând, lipsa de ambiție politică. Koretskyi se potrivește profilului.”
Serhii Koretskyi s-a remarcat anterior prin redresarea financiară a unor companii de stat majore. A condus Ukrnafta și Ukrtatnafta între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional, cu venituri de peste 95 de miliarde de grivne, duble față de anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța un profit net de aproximativ 40 de miliarde de grivne de la intrarea sub controlul statului și o creștere a producției de gaze cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război, o calitate esențială într-o țară aflată în conflict. Din 14 mai 2025, el conduce Naftogaz, companie afectată de atacurile rusești asupra instalațiilor sale de producție, depozitare și distribuție, gestionând intervenții de urgență, importuri de gaze și atragerea de finanțare externă.
Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este de o importanță deosebită prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, sub conducerea sa, a inițiat discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat în vederea dezvoltării unei descoperiri importante de gaze în sectorul ucrainean al Mării Negre. Acest zăcământ se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune, deși dezvoltarea sa nu ar putea începe înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, președintele Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz, care are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, cu începerea producției programată pentru 2027. Acest proiect ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net, oferind Ucrainei un model și o expertiză valoroasă.
Koretskyi nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie, cariera sa desfășurându-se preponderent în industria petrolului și gazelor, atât în companii private (grupul Continuum, rețeaua de benzinării WOG, lanțul de cafenele Idealist Coffee), cât și în cele de stat. Această lipsă de conexiuni cu structurile oligarhice tradiționale și cu luptele de culise dintre facțiunile parlamentare este considerată un detaliu extrem de important pentru menținerea controlului absolut de către biroul prezidențial. O parte a comunității de experți de la Kiev salută această posibilă numire, evidențiind calitățile tehnice ale viitorului premier: „Koretskyi are un istoric solid și dovedit de management al crizei în companii energetice cheie, transformând Ukrnafta dintr-o companie cu pierderi într-una profitabilă; menținând Naftogaz pe linia de plutire în perioadele de atacuri masive asupra infrastructurii sale. Excelent manager de criză, cu o prezență foarte bună și de încredere.”
Deși decizia a fost luată în cercul restrâns de la președinție, validarea formală a noului prim-ministru necesită votul legislativului de la Kiev. Parlamentarii majorității recunosc că nu au fost consultați în avans cu privire la această strategie de remaniere, însă au asigurat că vor oferi sprijinul necesar pentru evitarea unui vid instituțional prelungit. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui, iar Parlamentul trebuie să voteze și membrii cabinetului, cu miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, fiind propuși de noul premier. Prioritatea imediată, conform oficialilor, este securizarea iernii energetice, mai ales că atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție, obligând Kievul să-și majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Acest context subliniază urgența și importanța unui manager cu expertiză solidă în sectorul energetic.
De ce contează
Această numire este crucială pentru Ucraina, semnalând o strategie de război economic și energetic. Koretskyi, cu experiența sa dovedită în redresarea companiilor de stat și gestionarea crizelor energetice, este văzut ca un element cheie pentru stabilizarea economiei și reconstrucția infrastructurii critice. Pentru România, alegerea sa deschide noi orizonturi de cooperare energetică în Marea Neagră, consolidând poziția României ca partener strategic regional și potențial hub de tranzit pentru gaze. Stabilitatea internă a Ucrainei și capacitatea sa de a-și asigura necesarul energetic sunt vitale pentru securitatea regională și pentru eforturile de integrare europeană, iar un prim-ministru tehnocrat poate accelera aceste procese.
În perioada imediat următoare, prioritatea absolută va fi obținerea votului de învestitură în Rada Supremă, un proces care, deși parlamentarii nu au fost consultați inițial, este de așteptat să se desfășoare rapid pentru a evita un vid instituțional. După confirmare, Serhii Koretskyi va trebui să gestioneze provocările uriașe ale unei economii de război, inclusiv refacerea infrastructurii energetice distruse și atragerea de investiții și finanțări externe. Pe termen mediu și lung, rolul său va fi esențial în dezvoltarea parteneriatelor strategice, inclusiv cu România, pentru exploatarea resurselor din Marea Neagră și pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei în perspectiva post-conflict.
Rămâne de văzut cum va reuși să navigheze complexitatea politică internă, având în vedere lipsa unei baze politice proprii și dependența de sprijinul prezidențial.