Directorul general avertizează asupra riscului de dispariție
Compania națională Romarm, aflată în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), se confruntă cu un risc iminent de dispariție dacă nu va fi implementată o reformă structurală urgentă și o nouă viziune de business. Avertismentul a fost lansat marți, 14 iulie 2026, de directorul general al companiei, Răzvan Pîrcălăbescu, într-un comunicat remis presei și publicat pe site-ul instituției. Acesta acuză deschis politizarea situației și blocarea măsurilor de restructurare esențiale.
„Structura centrală, în loc să coordoneze și să monitorizeze dezvoltarea filialelor, a fost menținută în principal ca o casă de comerț care realizează activități de intermediere. Societatea nu se poate dezvolta în actualul cadru de funcționare, iar în lipsa unei reforme structurale și a unei noi viziuni de business, compania de stat riscă să dispară”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, subliniind că, în ultimele trei decenii, „mai mult s-a distrus, s-a devalizat și nu există nicio garanție că asta încă nu se întâmplă”.
Concluziile unei analize interne, realizate după preluarea mandatului său în august 2025, indică principalele probleme: un mod greoi de luare a deciziilor, o ruptură accentuată între structura centrală a Romarm și filialele sale, precum și un rol limitat al conducerii centrale. Pîrcălăbescu a fost numit în funcție în timpul mandatului lui Radu Miruță la Ministerul Economiei. În prezent, Miruță este ministru interimar al Apărării și a criticat în repetate rânduri conducerea Romarm, ceea ce adaugă o dimensiune de conflict politic intern la situația tensionată a companiei.
Conducerea Romarm susține că a transmis o serie de propuneri concrete pentru reorganizarea și eficientizarea industriei naționale de apărare către Ministerul Economiei, Guvern și Administrația Prezidențială. Potrivit directorului general, atât Guvernul, cât și Administrația Prezidențială și-au exprimat un acord de principiu față de direcțiile propuse. Cu toate acestea, Pîrcălăbescu acuză că ministerul de resort nu a inițiat demersurile necesare pentru punerea în aplicare a acestor propuneri, concentrându-și, în schimb, atenția asupra schimbării conducerii executive și administrative a companiei, în detrimentul măsurilor de dezvoltare a industriei de apărare.
Această situație contrastează puternic cu importanța strategică a industriei de apărare. Dezvoltarea bazei industriale de apărare a fost una dintre principalele teme discutate la summitul de la Ankara, la care Romarm a participat. România se confruntă cu un deficit major în acest domeniu, cu numeroase active industriale lăsate în paragină și investiții insuficiente. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România aloca un procent semnificativ mai mic din PIB pentru investiții în industria de apărare comparativ cu media europeană, subliniind decalajul tehnologic și de producție.
Un raport al Curții de Conturi din 2022, referitor la perioada 2018-2021, a semnalat deja deficiențe majore în administrarea companiilor din industria de apărare, inclusiv Romarm, evidențiind lipsa unei strategii coerente de dezvoltare și valorificarea ineficientă a patrimoniului. Această situație nu este nouă, ci o problemă cronică ce persistă de la privatizările și restructurările post-decembriste, când multe fabrici au fost închise sau subfinanțate, pierzând piețe și expertiză. De exemplu, capacitatea de producție de muniție, vitală într-un context geopolitic actual, a scăzut cu peste 60% din 1990 până în 2020, conform estimărilor experților din domeniu.
Directorul general a reiterat că Romarm nu se opune verificărilor desfășurate de autoritățile competente, susținând că „orice investigație este binevenită”. El a subliniat importanța unei industrii naționale de apărare moderne și competitive pentru consolidarea interoperabilității cu aliații din cadrul NATO și pentru participarea la programe comune de producție și cercetare, în contextul Directivei UE 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității.
De ce contează
Situația Romarm este crucială pentru securitatea națională și economia României. O industrie de apărare funcțională ar reduce dependența de importuri, ar crea locuri de muncă și ar stimula inovația tehnologică. În contextul geopolitic actual, cu războiul din Ucraina la granițe, capacitatea României de a-și produce propriul echipament militar este mai importantă ca niciodată. Blocajul reformelor la Romarm riscă să compromită nu doar viitorul companiei, ci și abilitatea țării de a-și îndeplini angajamentele față de NATO și de a-și proteja interesele strategice.
Viitorul Romarm depinde acum de capacitatea Guvernului și a Ministerului Economiei de a depăși impasul politic și de a implementa reformele propuse. Rămâne de văzut dacă apelurile directorului general vor fi auzite și dacă se va acționa concret pentru salvarea și modernizarea acestei companii strategice.
Întrebările cheie rămân: cine va prelua responsabilitatea pentru implementarea reformelor, cum vor fi depășite interesele politice și dacă România va reuși să-și reconstruiască o industrie de apărare competitivă într-un termen rezonabil, având în vedere presiunile regionale și internaționale tot mai mari.