Apel urgent pentru reglementare și înțelegere a impactului AI
Economiști avertizează: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Peste 200 de economiști de renume mondial, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel și economiștii-șefi ai giganților tehnologici OpenAI și Anthropic, au lansat luni o declarație comună, intitulată „We Must Act Now” (Trebuie să acționăm acum). Acest document avertizează că inteligența artificială (AI) are potențialul de a genera o transformare economică fără precedent în următorul deceniu, depășind chiar impactul Revoluției Industriale, dar într-un interval de timp considerabil mai scurt. „Conducem prin ceață și este extraordinar de dificil să anticipăm ce se va întâmpla în continuare”, a declarat Anton Korinek, profesor de economie la Universitatea Virginia și unul dintre semnatari, subliniind incertitudinea masivă privind efectele economice ale AI.
Declarația, publicată conform Fortune și preluată de Mediafax, subliniază că, deși AI poate aduce creșteri semnificative ale nivelului de trai și ale productivității, ea comportă și riscuri majore, inclusiv înlocuirea unui număr considerabil de locuri de muncă. Printre semnatarii notabili se numără, pe lângă Korinek și laureați ai Premiului Nobel precum Michael Spence, și experți de la instituții prestigioase ca Daron Acemoglu de la MIT și Erik Brynjolfsson de la Universitatea Stanford. Această amplă coaliție de experți solicită guvernelor, mediului academic și companiilor de tehnologie să intensifice cercetarea privind impactul economic al inteligenței artificiale și să elaboreze reguli și instituții capabile să ghideze dezvoltarea acesteia în beneficiul societății.
Unul dintre obstacolele majore identificate de economiști este lipsa unor instrumente adecvate pentru a măsura efectele reale ale AI asupra economiei. Documentul nu propune politici concrete și nici nu formulează previziuni economice detaliate, ci se concentrează pe necesitatea urgentă de a dezvolta capacitatea de evaluare. Această dificultate provine, în parte, din lipsa unui consens privind modul de evaluare a „expunerii la AI” a diferitelor profesii. Torsten Slok, economist-șef la Apollo Global Management, a indicat că există cel puțin cinci metode distincte de măsurare, fiecare producând rezultate semnificativ diferite, mai ales pentru ocupațiile considerate cele mai vulnerabile la automatizare.
În acest context, Erik Brynjolfsson, profesor la Universitatea Stanford și un inițiator al declarației, colaborează cu ADP Research, divizia de cercetare a companiei americane ADP, pentru a dezvolta un sistem de monitorizare aproape în timp real a evoluției ocupării forței de muncă în peste 730 de profesii. Scopul este de a identifica rapid efectele inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Brynjolfsson avertizează că „capacitățile inteligenței artificiale evoluează mult mai rapid decât înțelegerea implicațiilor sale economice”, subliniind decalajul periculos între progresul tehnologic și capacitatea societății de a-i gestiona consecințele.
Această situație este similară, într-o oarecare măsură, cu începuturile Revoluției Industriale din secolul al XVIII-lea, când inovațiile precum mașina cu aburi au transformat radical producția și societatea, dar fără o înțelegere prealabilă a impactului social pe termen lung. Diferența crucială este viteza: dacă Revoluția Industrială s-a desfășurat pe parcursul deceniilor, transformarea indusă de AI se estimează a fi comprimată într-un singur deceniu. Spre deosebire de alte țări europene care au început să elaboreze strategii naționale pentru AI (precum Franța cu programul său de 1,5 miliarde de euro în 2018 sau Germania cu „Strategia AI” din 2018), România se află încă la începutul acestui demers, având nevoie de o abordare coordonată pentru a nu rămâne în urmă.
În lipsa unor date precise și a unor metodologii standardizate, guvernele și instituțiile românești, precum Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau Institutul Național de Statistică (INS), se confruntă cu dificultăți în anticiparea și adaptarea la schimbările induse de AI. De exemplu, în 2025, INS a raportat o creștere a productivității muncii în anumite sectoare, dar impactul direct al AI nu a putut fi cuantificat separat, din cauza metodologiilor de măsurare existente. Această lipsă de claritate face dificilă implementarea unor programe de recalificare eficiente sau a unor politici de protecție socială adaptate noilor realități ale pieței muncii.
De ce contează
Această avertizare globală este crucială pentru România, o țară care încearcă să-și modernizeze economia și să-și integreze forța de muncă în piața europeană. Fără o înțelegere clară și o strategie proactivă privind AI, România riscă să se confrunte cu perturbări majore pe piața muncii, cu creșterea șomajului în anumite sectoare și cu un decalaj tehnologic față de țările mai avansate. Dezvoltarea unor cadre legislative și instituționale adecvate este esențială pentru a valorifica potențialul AI în creșterea productivității și a nivelului de trai, minimizând în același timp riscurile sociale și economice. Ignorarea acestor avertismente ar putea duce la o pierdere semnificativă de competitivitate și la adâncirea disparităților economice.
Pe termen scurt, este imperativ ca instituțiile românești să înceapă un dialog intersectorial intens, implicând mediul academic, industria IT și partenerii sociali, pentru a elabora o strategie națională coerentă privind inteligența artificială. Aceasta ar trebui să includă investiții în cercetare și dezvoltare, programe de educație și recalificare profesională, precum și un cadru legislativ flexibil, capabil să se adapteze rapid la evoluția tehnologică. Pe termen lung, succesul României în gestionarea tranziției către o economie bazată pe AI va depinde de capacitatea de a inova și de a crea un ecosistem care să încurajeze adoptarea responsabilă a tehnologiei, asigurând în același timp o tranziție echitabilă pentru toți cetățenii.
Rămâne de văzut dacă guvernanții de la București vor prelua aceste avertismente și le vor transpune în acțiuni concrete, sau dacă vor continua să „conducă prin ceață”, așa cum spun economiștii.