Negocieri cruciale cu Ministerul Finanțelor și BNR
Reprezentanții agențiilor internaționale de rating Fitch Ratings și Moody’s desfășoară în această săptămână o serie de întâlniri online cu oficiali români, în cadrul evaluării periodice a situației economice și fiscale a României. Discuțiile sunt esențiale pentru menținerea calificativului de țară, aflat în prezent la ultima treaptă a categoriei „investment grade” cu perspectivă negativă, potrivit Profit.ro și digi24.ro.
Marți, delegația Fitch Ratings a avut programate consultări cu oficiali ai Ministerului Finanțelor, ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Consiliului Fiscal, o informație confirmată de ambele surse. Spre deosebire de Fitch, care va continua miercuri dialogul cu economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri, agenția Moody’s, cu care discuțiile sunt programate joi, nu organizează de regulă astfel de consultări cu sectorul privat, un detaliu subliniat de Profit.ro.
Contextul acestor evaluări este unul delicat, marcat de incertitudinile generate de criza politică internă, care ar putea influența perspectivele de consolidare fiscală ale României, așa cum notează atât Profit.ro, cât și digi24.ro. Totuși, poziția țării în fața investitorilor este susținută de evoluția favorabilă a execuției bugetare și de controlul cheltuielilor publice.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că menținerea ratingului suveran reprezintă o prioritate absolută pentru Guvern, deoarece influențează direct costurile de finanțare ale statului. „Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, a afirmat ministrul, citat de Profit.ro și digi24.ro. El a adăugat că România și-a asigurat deja aproape jumătate din necesarul de finanțare planificat pentru 2026, gradul de realizare a programului fiind de aproximativ 49% la jumătatea anului.
Un raport recent al Erste Bank, menționat de digi24.ro, estimează că agențiile internaționale de rating vor menține, cel mai probabil, calificativul României în acest an. Experții Erste Bank anticipează că agențiile vor aștepta adoptarea proiectului de buget pentru 2027 înainte de o eventuală modificare a perspectivei. Această abordare reflectă importanța stabilității fiscale pe termen mediu și lung, un factor cheie în deciziile de rating.
România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene și derulează unul dintre cele mai ample programe de consolidare fiscală din Uniunea Europeană. Guvernul și-a propus pentru anul 2026 un deficit bugetar de 6,2% din PIB în standard cash și 6% din PIB în metodologia europeană ESA, în concordanță cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. Aceste ținte sunt cruciale pentru credibilitatea fiscală a țării.
Datele recente arată o evoluție pozitivă a deficitului. Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,65% din PIB în standard național, echivalentul a 146 de miliarde de lei, în scădere față de nivelul de 8,67% din PIB înregistrat în 2024. În metodologia ESA, deficitul s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, după ce în 2024 România înregistrase un nivel de 9,3%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această reducere, deși semnificativă, necesită o continuare a eforturilor pentru a atinge pragul de 3% din PIB, conform cerințelor UE.
Procesul de consolidare fiscală a demarat intens în vara anului trecut, când Guvernul a adoptat un amplu pachet de majorări de taxe și măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare, pe fondul presiunilor venite din partea piețelor financiare, creditorilor internaționali și agențiilor de rating. Aceste măsuri au fost completate ulterior de noi pachete fiscale și de o politică strictă de control al cheltuielilor publice, într-un context caracterizat de inflație ridicată și necesitatea restabilirii echilibrelor bugetare. Un exemplu concret este Legea 296/2023, care a introdus modificări semnificative în Codul Fiscal, vizând creșterea veniturilor la buget.
Menținerea ratingului de țară este vitală pentru România, deoarece un calificativ mai bun permite statului să se împrumute la costuri mai reduse pe piețele internaționale. O retrogradare ar însemna o creștere a dobânzilor la care statul se finanțează, impactând direct costurile serviciului datoriei publice, care deja reprezintă o povară semnificativă asupra bugetului. De exemplu, în 2023, cheltuielile cu dobânzile au depășit 3% din PIB, o cifră alarmantă în comparație cu media UE. Calificativele acordate de Fitch Ratings, Moody’s și S&P Global Ratings sunt indicatori esențiali pentru investitori, mai ales pentru cei care finanțează datoria publică, iar pierderea statutului „investment grade” ar putea descuraja investițiile străine directe și ar putea afecta stabilitatea macroeconomică pe termen lung.
De ce contează
Menținerea ratingului de țară este crucială pentru fiecare cetățean român. Un rating stabil permite României să se împrumute mai ieftin, ceea ce eliberează resurse bugetare ce pot fi direcționate către investiții în infrastructură, sănătate sau educație, în loc să fie cheltuite pe plata dobânzilor. O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru creditele de stat, ceea ce s-ar traduce, indirect, prin costuri mai mari pentru creditele bancare ale populației și firmelor, prin taxe mărite sau prin reducerea investițiilor publice. De asemenea, încrederea investitorilor internaționali este un barometru al stabilității economice, influențând direct capacitatea țării de a atrage capital străin și de a crea locuri de muncă.
În concluzie, săptămâna aceasta este una decisivă pentru perspectivele economice ale României. Rezultatele evaluărilor Fitch și Moody’s vor oferi o imagine clară asupra percepției internaționale privind eforturile de consolidare fiscală ale țării. Deși raportul Erste Bank anticipează menținerea ratingului pentru 2026, incertitudinile politice și necesitatea adoptării unui buget sustenabil pentru 2027 rămân factori critici. Guvernul va trebui să demonstreze nu doar o execuție bugetară riguroasă pe termen scurt, ci și un plan credibil pe termen mediu pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice sub 60% din PIB, conform angajamentelor față de Comisia Europeană.
Următorul pas va fi publicarea rapoartelor oficiale ale agențiilor, care vor influența direct deciziile investitorilor în lunile următoare.