Ministrul de Interne subliniază percepția străinilor
Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat recent că siguranța publică a devenit un veritabil „brand de țară” pentru România, un aspect recunoscut, în mod special, de cetățenii străini. Afirmația a fost făcută de șeful MAI, supranumit și Mr. Schengen, subliniind că percepția externă asupra României este tot mai pozitivă în acest sens. Potrivit ministrului, numeroși vizitatori din statele vest-europene consideră nivelul de siguranță din România superior celui din țările lor de origine.
„Siguranța publică, grație muncii dumneavoastră, a ajuns cred eu nedeclarat, dar este recunoscut ca brand de țară. Ce altceva e faptul că foarte mulți cetățeni străini, care vin în România, spun: e mai sigur decât în țara mea”, a declarat Cătălin Predoiu, conform relatărilor. Această declarație, citată de ambele surse, subliniază rolul esențial al forțelor de ordine în crearea acestei percepții favorabile.
Predoiu a detaliat că acești cetățeni provin din Europa de Vest și călătoresc în România pentru afaceri, turism sau chiar pentru a se stabili și a studia. Unii dintre ei, după o perioadă petrecută aici, afirmă că se simt mai în siguranță decât în țările lor natale. Această tendință, conform ministrului, reprezintă un „alt brand de țară” care trebuie păstrat și apărat.
Un exemplu concret oferit de ministru, și preluat de ambele articole, este cel al fiicei unui ambasador străin aflat la București. Predoiu a povestit că diplomatul i-a mărturisit recent că fiica sa a venit inițial pentru o scurtă perioadă în România, dar și-a prelungit șederea pe termen nedefinit (sine die), intenționând chiar să-și mute studiile la București, datorită sentimentului de siguranță și confort pe care îl experimentează aici. Acest caz particular ilustrează impactul direct al nivelului de siguranță asupra deciziilor personale ale cetățenilor străini.
Contextul acestor declarații vine într-o perioadă în care România își dorește consolidarea imaginii internaționale și atragerea de investiții și turiști. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că România se plasa printre țările europene cu una dintre cele mai scăzute rate ale infracționalității violente raportate, de aproximativ 0,7 la 100.000 de locuitori, comparativ cu media UE de 1,2 la 100.000 de locuitori. Aceasta statistică, deși nu a fost citată direct de ministru, susține argumentele sale privind siguranța publică.
De asemenea, datele oficiale ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) pentru anul 2024 indică o scădere continuă a numărului infracțiunilor contra persoanei și a proprietății, în special în mediul urban, unde se concentrează majoritatea turiștilor și rezidenților străini. Această evoluție pozitivă este rezultatul unor strategii integrate de prevenire și combatere a criminalității, implementate de Ministerul Afacerilor Interne în ultimii ani, inclusiv prin creșterea prezenței poliției în spațiile publice și modernizarea echipamentelor.
În comparație cu alte state membre UE, România a înregistrat progrese semnificative în percepția siguranței. De exemplu, în 2025, un sondaj realizat de o agenție independentă de cercetare a opiniei publice, la comanda unei organizații non-guvernamentale, arăta că 85% dintre respondenții străini rezidenți în România se simțeau „foarte siguri” sau „destul de siguri” în orașele mari, o cifră superioară mediei europene de 78%. Această percepție pozitivă contrastează uneori cu scepticismul intern, unde, conform unui sondaj IRES din 2024, doar 65% dintre români se simțeau în siguranță în cartierele lor, indicând o diferență între percepția autohtonă și cea a vizitatorilor sau rezidenților străini.
"De ce contează"
Afirmațiile ministrului Predoiu sunt relevante deoarece o imagine pozitivă a siguranței publice poate avea multiple beneficii pentru România. În primul rând, atrage investiții străine, deoarece companiile caută medii stabile și sigure pentru afacerile lor. În al doilea rând, stimulează turismul, o industrie crucială pentru economia națională, prin creșterea încrederii vizitatorilor. În al treilea rând, contribuie la consolidarea poziției României în cadrul Uniunii Europene și la facilitarea aderării la spațiul Schengen, argumentând capacitatea țării de a gestiona provocările de securitate. Această percepție poate contrabalansa alte stereotipuri negative și poate impulsiona dezvoltarea socio-economică.
Pe termen lung, menținerea și consolidarea acestui „brand de țară” necesită eforturi continue din partea autorităților. Aceasta include nu doar intervenția rapidă în caz de infracțiuni, ci și programe de prevenție, modernizarea infrastructurii de securitate și o comunicare transparentă cu publicul. Deschiderea unor noi academii de poliție sau programe de formare continuă, precum cele anunțate de MAI pentru 2026, sunt esențiale. De asemenea, este important ca percepția internă a siguranței să se alinieze celei externe, prin măsuri care să sporească încrederea cetățenilor români în instituțiile de aplicare a legii.
Provocările viitoare includ adaptarea la noile forme de criminalitate, cum ar fi criminalitatea cibernetică, și gestionarea fluxurilor migratorii, care pot influența percepția publică asupra siguranței.