Tentativă de preluare a puterii în Iran, susținută extern
O operațiune amplă a serviciilor secrete israeliene, Mossad, ar fi vizat recrutarea și instalarea fostului președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad ca lider al Iranului, conform unei investigații detaliate publicate de The New York Times și preluată de Times of Israel. Această campanie, desfășurată pe parcursul mai multor ani, a culminat cu un atac asupra gărzilor de corp ale lui Ahmadinejad în februarie, în prima zi a ofensivei SUA-Israel împotriva Iranului, pentru a-l elibera din arestul la domiciliu. Raportul indică o întâlnire secretă între Ahmadinejad și șeful Mossadului, David Barnea, în marja unei conferințe academice din Ungaria, un eveniment ce a ridicat numeroase semne de întrebare despre implicarea unor oficiali europeni în această tentativă de destabilizare regională.
Potrivit The Times, după atacul asupra gărzilor sale de corp, Ahmadinejad a fost ascuns într-un adăpost, dar ulterior a părăsit locația, dezamăgit de planul Israelului de a-l reinstala la putere. Statutul său actual rămâne incert. A fost văzut pentru scurt timp, înconjurat de gărzi mascați, la înmormântarea liderului suprem Ali Khamenei și se crede că se află în custodia Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din cauza legăturilor sale suspecte cu serviciile de informații israeliene. Această situație subliniază tensiunile interne din Iran și vulnerabilitatea unor figuri politice în fața presiunilor externe și interne.
Ungaria a jucat un rol cheie în facilitarea contactelor dintre Ahmadinejad și Mossad. Invitația sa la o conferință privind schimbările climatice la Budapesta în 2024, menită să-i permită întâlnirea cu Barnea, a fost aranjată la cererea unui înalt oficial maghiar adresată rectorului Universității de Servicii Publice Ludovika, Gergely Deli. Acest detaliu, citat de The Times, sugerează o posibilă complicitate la nivel guvernamental în Ungaria, transformând un eveniment academic într-o acoperire pentru operațiuni de intelligence. Este important de menționat că Ahmadinejad, cunoscut pentru negarea Holocaustului, a fost o figură controversată pe scena internațională, iar acceptarea sa la o astfel de conferință, sub pretextul discuțiilor climatice, a stârnit critici din partea organizațiilor evreiești și a apărătorilor drepturilor omului.
Mahmoud Ahmadinejad a servit două mandate de președinte al Iranului, între 2005 și 2013, perioadă în care a adoptat o retorică virulent anti-Israel și a negat în repetate rânduri Holocaustul, cerând distrugerea statului evreu și sugerând că Iranul ar putea dezvolta arme nucleare. După părăsirea funcției, autoritățile iraniene l-au descalificat în mod repetat de la participarea la alegerile ulterioare. Cu toate acestea, în ultimii ani, Ahmadinejad a adoptat o poziție publică mai moderată, transformându-se într-un critic al regimului condus de Khamenei, acuzând înalți oficiali de corupție și guvernare proastă. Această schimbare de imagine, de la un ultra-conservator la un pretins reformator, a fost, conform analiștilor citați de The Times, o strategie pentru a-și recâștiga influența și a atrage sprijin popular.
Ziarul subliniază că Ahmadinejad a ajuns la concluzia că nu se poate întoarce la putere sub regimul actual și a văzut intervenția străină ca singura cale de a reveni la conducere. Un apropiat al său a declarat pentru The Times că fostul președinte se considera un reformator și că, odată ajuns la putere, Iranul ar recunoaște Israelul. Această declarație este în contradicție flagrantă cu retorica sa anterioară și ridică semne de întrebare serioase cu privire la sinceritatea intențiilor sale. De asemenea, era îngrijorat că SUA și Israelul ar putea impune un lider străin, ceea ce ar arunca țara în haos, sugerând o anumită doză de oportunism în deciziile sale.
Contactele dintre Israel și Ahmadinejad nu s-au limitat la întâlnirea din Ungaria. O călătorie a fostului președinte la o conferință de mediu din Guatemala, în 2023, a fost, de asemenea, o ocazie pentru întâlniri cu agenți israelieni, conform The Times. Inițial, serviciile de securitate iraniene l-au împiedicat să zboare, dar postările sale pe rețelele de socializare și un protest public l-au convins pe autorități să-i permită plecarea. Israelul i-a plătit lui Ahmadinejad cheltuielile de cazare și călătorie, un aspect care confirmă o relație financiară și logistică între cele două părți. A doua întâlnire a lui Ahmadinejad cu agenți israelieni la Budapesta a avut loc în iunie 2025, cu doar câteva zile înainte ca Israelul să lanseze primele lovituri în campania sa de 12 zile împotriva regimului iranian. De fiecare dată, el a reușit să scape de gărzile de corp ale IRGC, demonstrând o anumită abilitate de a manevra în ciuda supravegherii.
Planul Israelului de a răsturna regimul iranian, care includea și o revoltă kurdă, a eșuat, iar regimul de la Teheran rămâne ferm la controlul țării. Această tentativă eșuată de destabilizare, cu implicarea unei figuri politice iraniene controversate, subliniază complexitatea și riscurile operațiunilor de intelligence în Orientul Mijlociu, precum și dificultatea de a prezice rezultatele unor astfel de intervenții. Eșecul acestei operațiuni ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra relațiilor dintre Iran și Israel, dar și asupra stabilității regionale, crescând neîncrederea și sporind tensiunile.
De ce contează
Această dezvăluire are implicații profunde pentru stabilitatea regională și relațiile internaționale. Tentativa Mossadului de a folosi un fost președinte iranian, cunoscut pentru retorica sa anti-occidentală, pentru a destabiliza regimul de la Teheran, arată complexitatea și cinismul jocurilor de putere din Orientul Mijlociu. Eșecul operațiunii subliniază limitele intervențiilor externe și capacitatea regimului iranian de a-și menține controlul. Pentru România și Uniunea Europeană, aceste evenimente pot influența securitatea energetică și traseele comerciale, având în vedere rolul Iranului în regiune și potențialul de escaladare a conflictelor.
Concluzie Deși planul Israelului de a-l instala pe Ahmadinejad la putere a eșuat, dezvăluirile despre această operațiune complexă lasă deschise numeroase întrebări. Rămâne de văzut care vor fi consecințele pe termen lung asupra relațiilor dintre Iran și Israel, precum și asupra stabilității interne a Iranului. Implicarea unor țări europene, precum Ungaria, în facilitarea unor astfel de contacte, ar putea genera tensiuni diplomatice și ar necesita clarificări. Viitorul politic al lui Ahmadinejad este, de asemenea, incert, având în vedere statutul său actual de posibil deținut al IRGC.
Această poveste subliniază natura volatilă a geopoliticii din Orientul Mijlociu și provocările continue în menținerea păcii și stabilității în regiune.