Acuzații grave după decizia Curții de Apel București
Omul de afaceri Sebastian Ghiță, patronul RTV și fost deputat, acuză o conspirație de anvergură, susținând că fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, ar fi intervenit direct pentru salvarea lui Viorel Pașca, proprietarul centrelor de îngrijire din Bihor, de la măsura controlului judiciar. Acuzațiile lui Ghiță, publicate pe Facebook marți, 14 iulie 2026, vin imediat după ce Curtea de Apel București a decis definitiv ridicarea controlului judiciar pentru Pașca și ceilalți șase inculpați din dosarul azilelor din Bihor, respingând solicitarea DIICOT de arestare preventivă. Ghiță susține că această acțiune a lui Coldea ar avea ca scop acoperirea lui Ilie Bolojan, premierul interimar și președinte al Consiliului Județean Bihor, implicat în discuții privind reglementarea centrelor sociale. „Coldea este în spatele lui Bolojan și este sursa răului din România încă din 2014! Coldea l-a salvat pe Pașca la Curtea de Apel ca să-l acopere pe Bolojan!”, a declarat Ghiță.
Decizia Curții de Apel București, pronunțată luni, 13 iulie 2026, este definitivă și a reprezentat o lovitură pentru procurorii DIICOT, care ceruseră arestarea preventivă a inculpaților. Instanța a admis contestațiile formulate de cei șase inculpați, desființând parțial încheierea Tribunalului București din 2 iulie, și a respins propunerea de arestare. Mai mult, judecătorii au înlăturat și dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar, menținând doar dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare. Viorel Pașca, fost asistent social, este anchetat de DIICOT, împreună cu membri ai familiei sale, sub suspiciunea de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile, găzduite în centrele sale fără licență din Dumbrava și Tinca, Bihor.
În ciuda acuzațiilor grave, Viorel Pașca a reacționat public la decizia instanței, solicitând autorităților, inclusiv prefectului județului Bihor și miniștrilor Sănătății și Muncii, să permită beneficiarilor să se întoarcă în locațiile sale. Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Pașca a afirmat că o parte dintre persoanele preluate de autorități sunt „ținute împotriva voinței lor” și a cerut ca acestea să poată reveni la domiciliile lor din Dumbrava sau Tinca. Această solicitare subliniază o tensiune continuă între autorități și proprietarii de centre sociale, mai ales în contextul în care scandalul azilelor din Bihor a readus în atenție deficiențele sistemului de asistență socială din România.
Sebastian Ghiță și-a extins acuzațiile, susținând că Florian Coldea ar fi implicat în numeroase aspecte ale vieții politice și economice din România. Acesta a afirmat că Liviu Dragnea ar fi „sclavetele lui Coldea încă din 2013” și că o mare parte din contractele SAFE (fără a specifica exact la ce se referă acronimul) ar fi fost intermediate de Coldea. De asemenea, Ghiță a acuzat că fostul adjunct al SRI ar încerca să „domine România și să o vândă 'in integrum' așa cum l-a învățat Soroșista lui, Monica Macovei”. El a adăugat că singura sa „suferință” ar fi că nu-l controlează pe Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. În plus, Ghiță a vehiculat o acuzație conform căreia „SOROȘ Foundation a preluat 17% din HotNews… unde și Coldea dă bani furați de la STS și ONRC!”. Aceste afirmații, deși grave și cu un puternic caracter speculativ, nu au fost susținute cu dovezi concrete în postările sale, fiind caracteristice stilului său de comunicare publică.
Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a abordat scandalul centrelor sociale neautorizate din Bihor dintr-o perspectivă legislativă. Acesta a anunțat că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite funcționarea legală a unor astfel de centre, acolo unde există inițiative din partea organizațiilor neguvernamentale, cultelor sau comunităților locale. Bolojan a subliniat că situația din Bihor nu este un caz izolat, Ministerul Muncii identificând și alte centre care funcționează fără autorizație sau cu autorizații expirate. „Din datele pe care le-a colectat Ministerul Muncii, nu este singura situație din țară. Avem mult mai mulți oameni care sunt în situații asemănătoare sau în zone care nu sunt autorizate sau în zone care au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat, în centre de tip medico-social”, a declarat Bolojan. Acesta a motivat că sistemul public de asistență socială are limite și că este necesar un cadru legal care să permită organizațiilor private să ofere servicii de îngrijire în condiții de legalitate și sub supravegherea autorităților, pentru a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile.
Astfel, în timp ce Ghiță lansează acuzații de influență politică și corupție la nivel înalt, Bolojan se concentrează pe găsirea de soluții legislative pentru o problemă sistemică. Divergența de abordare între cele două figuri publice ilustrează complexitatea scandalului azilelor din Bihor, care depășește cazul individual al familiei Pașca și ridică întrebări fundamentale despre rolul statului, al societății civile și al actorilor privați în asigurarea bunăstării persoanelor vârstnice și vulnerabile. Contextul european indică faptul că România se confruntă cu o lipsă cronică de locuri în centrele de îngrijire autorizate, o problemă semnalată și în rapoartele Eurostat din 2024 privind serviciile sociale, unde țara noastră se află printre ultimele la capitolul investiții per capita în asistență socială.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru problemele sistemice din asistența socială românească și pentru acuzațiile recurente de imixtiune a serviciilor secrete în justiție și politică. Ridicarea controlului judiciar pentru familia Pașca, în ciuda suspiciunilor DIICOT de trafic de persoane, ridică semne de întrebare asupra eficienței și imparțialității sistemului judiciar. Pe de altă parte, inițiativa legislativă a lui Bolojan, deși necesară, trebuie să fie atent monitorizată pentru a preveni noi abuzuri și a asigura protecția reală a persoanelor vulnerabile. Impactul se resimte direct asupra miilor de vârstnici și persoane cu dizabilități care depind de aceste servicii.
În concluzie, decizia Curții de Apel București de a ridica controlul judiciar pentru familia Pașca a generat un val de reacții, de la acuzațiile grave de conspirație lansate de Sebastian Ghiță, până la promisiunile de reformă legislativă ale premierului interimar Ilie Bolojan. Rămâne de văzut cum va evolua ancheta DIICOT și dacă vor fi aduse dovezi concrete care să susțină acuzațiile de trafic de persoane. Pe termen lung, provocarea majoră pentru autoritățile române constă în elaborarea și implementarea unui cadru legal robust și a unor mecanisme eficiente de control, care să prevină exploatarea persoanelor vulnerabile și să asigure servicii de îngrijire de calitate, indiferent dacă acestea sunt oferite de stat, de organizații neguvernamentale sau de entități private.
De asemenea, transparența în procesul judiciar și în relația dintre stat și societatea civilă va fi crucială pentru restabilirea încrederii publice.