Eșec major pentru proiecte vitale de mediu și turism
Delta Dunării a ratat proiecte esențiale de decolmatare și modernizare a infrastructurii turistice, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Info Sud-Est, citând un răspuns de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), cele două proiecte, gestionate de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), au fost eliminate din PNRR în 2025 din cauza gradului extrem de redus de implementare. Guvernatorul Deltei Dunării, Florin Stăneață, a confirmat pentru Info Sud-Est că instituția caută acum alte surse de finanțare europeană, însă acestea nu sunt așteptate mai devreme de anul 2028.
Eșecul survine într-un context în care PNRR a început să fie implementat în România în 2022, iar ARBDD se confruntă cu probleme similare de absorbție a fondurilor europene de ani de zile. În 2021, Info Sud-Est a publicat o investigație detaliată care arăta că din miliardul de euro alocat Deltei Dunării prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), doar 20% fuseseră accesați pentru decolmatarea canalelor, o problemă crucială pentru pescarii locali. Aceeași investigație releva că majoritatea fondurilor ITI DD au fost gestionate de un cerc restrâns de persoane conectate politic și prin afaceri, instrumentalizat de fostul ministru PSD Eugen Teodorovici și de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. Un exemplu elocvent al priorităților distorsionate a fost că mai puțini bani au fost investiți în decolmatare decât în renovarea bisericilor, potrivit sursei citate.
Cele două proiecte PNRR abandonate vizau aspecte fundamentale pentru conservarea și dezvoltarea durabilă a Deltei. Primul, cu o valoare de aproximativ 33 de milioane de euro, avea ca scop decolmatarea lacurilor și canalelor, îndepărtarea vegetației acvatice invazive, consolidarea malurilor și eliminarea obstacolelor precum lemnele și plaurii care blochează circulația apei. Lucrările ar fi trebuit să beneficieze cel puțin 100 de hectare de suprafețe de lacuri, inclusiv lacurile Fortuna și Uzlina, esențiale pentru biodiversitate și activitățile piscicole. Al doilea proiect, în valoare de aproape 14 milioane de euro, urmărea modernizarea infrastructurii publice de acces și vizitare pentru a reduce presiunea turistică asupra habitatelor. Acesta includea construirea a zece noduri (hub-uri) cu puncte de acostare, hangare, ateliere de servicii, facilități sanitare, echipamente de monitorizare și multimedia, precum și amenajarea a 40 de observatoare și marcarea a 40 de trasee turistice.
Potrivit guvernatorului Florin Stăneață, principala cauză a eșecului a fost nefinalizarea documentațiilor tehnice – studiile de fezabilitate și proiectele tehnice – de către firmele contractate. Proiectele nu au depășit nici măcar această fază inițială, fiind excluse din PNRR în august 2025, decizie comunicată de Ministerul Mediului. Stăneață a menționat, de asemenea, că Ordonanța de Urgență nr. 41/2025 privind reducerea cheltuielilor bugetare a contribuit la blocaj. Cu toate acestea, deși întârzierile au fost generate de contractori, nu au fost aplicate sancțiuni acestora, guvernatorul argumentând că și firmele au depus muncă pentru proiecte care, în cele din urmă, au fost abandonate. Această abordare ridică semne de întrebare privind responsabilitatea și eficiența cheltuirii fondurilor publice, chiar și pentru faza de proiectare.
Investigația Info Sud-Est a dezvăluit că firmele care au câștigat contractele pentru elaborarea documentațiilor tehnice sunt, de fapt, companii abonate la contracte cu instituțiile publice. Pentru proiectul de decolmatare, contractul de proiectare și studiu de fezabilitate, în valoare de aproximativ 700.000 de euro, a fost atribuit societății Sirius Proiectare Studii SRL, o companie cu contracte cu statul în valoare de aproape 250 de milioane de euro. În cazul proiectului de infrastructură, contractul de aproximativ 1,3 milioane de euro a revenit unei asocieri din care făceau parte Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, Opscape Hub, Concept Structure SRL, Naval Total Management și FDI Top Consult, toate cu un istoric bogat de contracte publice. Această situație sugerează o problemă sistemică în alocarea fondurilor și în selectarea partenerilor, ridicând suspiciuni de ineficiență și, potențial, de lipsă de concurență reală.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă adesea cu dificultăți în absorbția fondurilor europene, în special în proiecte complexe de mediu. În timp ce țări precum Polonia sau Croația au reușit să implementeze cu succes proiecte de conservare a biodiversității și dezvoltare durabilă folosind fonduri similare, România, și în particular Delta Dunării, continuă să se confrunte cu blocaje birocratice, lipsa de expertiză și, uneori, interese obscure. De exemplu, datele Eurostat din 2024 arată că România se situează sub media europeană la capitolul absorbției fondurilor PNRR destinate mediului, având un grad de implementare de doar 35% față de o medie UE de 55% în sectoarele relevante.
De ce contează
Pierderea acestor fonduri PNRR reprezintă un eșec major cu implicații grave pentru Delta Dunării. Fără decolmatare, ecosistemele acvatice se degradează rapid, afectând direct pescuitul, principala sursă de venit pentru multe comunități locale. Lipsa infrastructurii moderne de vizitare nu doar că împiedică dezvoltarea unui turism durabil, dar menține și presiunea asupra zonelor vulnerabile. Mai mult, incapacitatea de a accesa și gestiona eficient fondurile europene subminează credibilitatea României la nivel comunitar și privează o regiune unică de resurse vitale pentru viitorul său ecologic și economic. Acest eșec perpetuează un ciclu de subdezvoltare și degradare a unui patrimoniu UNESCO.
În prezent, ARBDD caută activ noi surse de finanțare europeană, însă perspectivele sunt limitate până la începerea noului exercițiu financiar al Uniunii Europene, programat pentru 2028. Această așteptare de cel puțin doi ani până la o potențială reluare a finanțării riscă să agraveze și mai mult problemele Deltei, lăsând ecosistemul și comunitățile locale într-o situație precară. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să depășească blocajele birocratice și să asigure o gestionare mai eficientă a viitoarelor fonduri, evitând repetarea erorilor din trecut.
Întrebarea fundamentală este dacă ARBDD și instituțiile implicate vor învăța din acest eșec și vor implementa mecanisme de control și responsabilitate mai stricte pentru a asigura că proiectele vitale pentru Deltă nu vor mai rămâne doar pe hârtie.