Economii de 75 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor
Cnair renunțat reprezintă subiectul principal al acestui articol. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a fost nevoită să renunțe la planul de a angaja peste 500 de persoane, după ce bugetul inițial, care prevedea aceste noi posturi și zeci de milioane de lei în plus la cheltuielile salariale, a fost respins de Ministerul Transporturilor. Anunțul a fost făcut marți, 14 iulie 2026, de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a calificat propunerea inițială drept „un buget care sfida bunul simț și respectul pentru banul public”.
Potrivit lui Cosma, citat de Digi24 și Mediafax, bugetul refăcut al CNAIR aduce economii totale de peste 75 de milioane de lei, dintre care peste 56 de milioane de lei reprezintă reduceri ale cheltuielilor salariale. Această decizie vine în contextul unei presiuni crescânde pentru eficientizarea cheltuielilor publice și o mai bună utilizare a resurselor existente în instituțiile de stat, o temă centrală a guvernării actuale.
Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat pe pagina sa de Facebook că „echipa USR la Ministerul Transporturilor” nu va aproba bugete construite pe cheltuieli nejustificate sau pe extinderea exagerată a aparatului administrativ. Conducerea CNAIR, sub directorul Cristian Pistol, a renunțat nu doar la cele 126 de posturi suplimentare propuse pentru aparatul central, ci și la cele aproximativ 400 de angajări planificate în structurile teritoriale. Cosma a subliniat că Ministerul Transporturilor nu s-a opus întăririi echipelor din teritoriu acolo unde există nevoi reale, dar alegerea de a elimina toate aceste posturi a aparținut domnului Pistol.
Această situație evidențiază tensiunile politice și administrative din cadrul instituțiilor de stat, unde, conform Mediafax, „nicio cheltuială nu mai scapă de ochiul vigilant al politicienilor dornici să facă acuzații”. Deși secretarul de stat USR a lăudat economiile realizate, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat, într-o intervenție separată, faptul că în România nu se mai inaugurează autostrăzi, acuzând că țara este „ruptă din nou în două de dorința unui fals Mesia care are impresia că lumea politică a început și se termină cu el.” Grindeanu a menționat că, în mandatul său, a realizat 500 km de autostradă, sugerând o comparație cu ritmul actual al proiectelor de infrastructură.
Contextul politic actual, marcat de coaliții și alianțe schimbătoare, influențează direct modul în care sunt gestionate instituțiile cheie, precum CNAIR, responsabilă de rețeaua rutieră a României. În ultimii ani, CNAIR a fost adesea criticată pentru întârzierile în implementarea proiectelor de infrastructură și pentru modul de gestionare a resurselor. De exemplu, în 2023, Curtea de Conturi a României a semnalat deficiențe semnificative în administrarea contractelor de lucrări și servicii, estimând pierderi de milioane de euro din cauza managementului defectuos.
Comparativ cu media europeană, România se clasează printre ultimele țări în ceea ce privește densitatea autostrăzilor și a drumurilor expres, conform datelor Eurostat din 2024. Deși există un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care alocă fonduri substanțiale pentru infrastructura rutieră, capacitatea administrativă și birocrația rămân obstacole majore. În 2025, rata de absorbție a fondurilor europene pentru transporturi a fost de aproximativ 60%, sub media UE de 75%, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cosma a reiterat așteptarea ca activitatea CNAIR să nu aibă de suferit în urma acestor reduceri de personal, ci, dimpotrivă, să demonstreze mai multă eficiență, o organizare mai bună și rezultate superioare cu resursele existente. El a accentuat că „românii nu așteaptă scheme de personal tot mai mari. Așteaptă drumuri mai bine întreținute, restricții de circulație mai puține și mai scurte, reparații mai rapide și mai multă siguranță pe drumurile naționale.” Acest mesaj a fost extins către toate companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, avertizând că doar „bugetele responsabile, fundamentate corect și construite cu respect pentru banii românilor vor fi aprobate.”
De ce contează
Decizia de a anula cele 500 de angajări la CNAIR și de a reduce cheltuielile cu salariile este un semnal important privind direcția de austeritate și eficientizare a cheltuielilor publice. Aceasta ar putea influența alte instituții de stat să își revizuiască propriile bugete și scheme de personal, având un impact direct asupra modului în care banul public este gestionat. Pentru cetățeni, miza este dublă: pe de o parte, o gestionare mai responsabilă a fondurilor, iar pe de altă parte, menținerea sau chiar îmbunătățirea calității infrastructurii rutiere, esențială pentru dezvoltarea economică și siguranța în trafic. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor duce la o reală îmbunătățire a performanței CNAIR.
Viitorul CNAIR și al proiectelor de infrastructură rutieră din România depinde în mare măsură de implementarea efectivă a politicilor de eficientizare și de capacitatea instituției de a gestiona proiectele majore cu un personal optimizat. Rămân deschise întrebări legate de modul în care reducerea numărului de angajați va afecta capacitatea operațională a CNAIR, în special în ceea ce privește monitorizarea și implementarea proiectelor complexe de autostrăzi și drumuri naționale. De asemenea, tensiunile politice interne și presiunile externe pentru finalizarea proiectelor europene vor continua să modeleze strategia pe termen mediu și lung a companiei.
Monitorizarea performanței CNAIR în următoarele luni va fi crucială pentru a evalua succesul acestei abordări.