Trump reactivează puterile de război, Congresul se opune
Președintele american Donald Trump a notificat oficial Congresul, pe 10 iulie 2026, că Statele Unite se află din nou în război cu Iranul, o decizie care reactivează un termen de 60 de zile pentru acțiuni militare fără aprobarea legislativului. Această mișcare vine în contextul unor atacuri militare americane masive, cu peste 300 de ținte iraniene lovite în ultima săptămână, potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), ca răspuns la ostilitățile continue ale Teheranului în Strâmtoarea Hormuz, o rută strategică vitală pentru aprovizionarea mondială cu energie. "Aceste atacuri vor continua să impună un cost greu forțelor iraniene și să le diminueze capacitatea de a ataca civili nevinovați și navele comerciale din Strâmtoarea Hormuz", a declarat CENTCOM într-un comunicat, citat de News.ro și Politico.
Notificarea președintelui Trump, obținută de Politico, subliniază că atacurile începute pe 7 iulie reprezintă o acțiune militară justificată de responsabilitatea sa de a proteja cetățenii și interesele Statelor Unite, atât pe teritoriul național, cât și în străinătate. Această reluare a conflictului intermitent complică eforturile anterioare ale administrației de a rezolva tensiunile, mai ales în contextul controlului Strâmtorii Hormuz, un punct nevralgic pentru comerțul global cu petrol. Președintele și-a exprimat frustrarea față de lipsa unui acord de pace, în timp ce republicanii se tem de impactul prețurilor ridicate la benzină asupra alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA. Luni, Trump a intensificat presiunea, anunțând reimpunerea unui blocaj și preluarea controlului strâmtorii, percepând taxe navelor care o tranzitează.
Această escaladare marchează sfârșitul armistițiului de două luni cu Iranul, declarat inițial în aprilie 2026. Deși administrația Trump a susținut anterior că războiul pe scară largă nu a fost reluat, armistițiul a fost considerat fragil, marcat de atacuri frecvente din ambele părți. În luna mai 2026, Trump informase Congresul că războiul declanșat în februarie se încheiase, anulând astfel termenul legal de 60 de zile. Casa Albă a argumentat atunci că prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului a oprit curgerea termenului privind puterile de război. Cu toate acestea, oponenții războiului de la Capitol Hill au contestat această interpretare, subliniind că Marina SUA a menținut un blocaj, chiar și în absența operațiunilor militare majore, pentru a forța mâna Teheranului.
Noua notificare a președintelui complică semnificativ eforturile Congresului de a pune capăt implicării militare americane în Iran. Luna trecută, Senatul a votat, cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, în favoarea încetării ostilităților, o acțiune considerată simbolică, dar o înfrângere pentru președintele Trump. Patru senatori republicani, alături de democrați, au votat împotriva războiului fără aprobarea Congresului. Voturile lor, combinate cu absențele senatorilor Dave McCormick și Mitch McConnell, au fost decisive. Această acțiune a Senatului a urmat un vot similar în Camera Reprezentanților, unde 215 la 208 voturi au cerut încetarea operațiunilor militare, cu excepția celor autorizate de Congres, tot cu sprijinul a patru republicani.
Impactul juridic al acestor voturi rămâne însă limitat. Rezoluțiile concurente adoptate de Congres nu sunt transmise președintelui pentru promulgare și nu au fost încă testate din punct de vedere juridic. Orice măsură legislativă care ar restrânge puterile prezidențiale în materie de război s-ar confrunta aproape sigur cu un veto din partea Casei Albe, conform analizelor Politico. Această situație subliniază o tensiune constituțională persistentă între ramurile executive și legislative ale guvernului SUA în ceea ce privește inițierea și desfășurarea acțiunilor militare externe. Președintele Trump, în scrisoarea sa către Congres, a reiterat că forțele americane „rămân pregătite să ia măsuri suplimentare, după cum este necesar și adecvat, pentru a face față unor noi amenințări și atacuri asupra Statelor Unite sau a aliaților și partenerilor săi și pentru a se asigura că Guvernul Republicii Islamice Iran încetează să mai reprezinte o amenințare”.
De ce contează
Reluarea conflictului militar cu Iranul are implicații profunde, atât la nivel regional, cât și global. Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, ar putea duce la o volatilitate semnificativă a prețurilor la energie, afectând economiile la nivel global, inclusiv pe cea a României, dependentă de importurile de petrol. Pe plan intern, decizia președintelui Trump de a acționa fără aprobarea explicită a Congresului ridică semne de întrebare serioase cu privire la echilibrul puterilor și la respectarea prerogativelor legislative în materie de război, o dezbatere recurentă în politica americană. Această situație subliniază, de asemenea, fragilitatea securității în Orientul Mijlociu și riscul extinderii conflictului.
Pe termen scurt, se așteaptă o intensificare a operațiunilor militare americane în regiune, așa cum a indicat CENTCOM. Rămâne de văzut dacă Congresul va reuși să adopte o legislație cu un impact juridic real pentru a limita puterile prezidențiale sau dacă președintele va recurge la veto. Presiunea internă, în special din partea republicanilor îngrijorați de prețurile la benzină înaintea alegerilor, ar putea influența strategia administrației.
Pe termen lung, lipsa unui acord de pace durabil și controlul Strâmtorii Hormuz vor continua să fie puncte fierbinți, cu potențialul de a destabiliza și mai mult o regiune deja fragilă și de a genera consecințe economice și geopolitice imprevizibile la nivel mondial.