Anxietate financiară și pesimism în creștere, arată IRSOP
Starea de spirit a românilor continuă să se deterioreze de la o lună la alta, reflectând o realitate marcată de anxietate financiară, pesimism și măsuri drastice de austeritate la nivel de gospodărie. Aceste concluzii reies din cel mai recent Sondaj Economic Lunar realizat de IRSOP în perioada 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane adulte, cu o toleranță de eșantionare de ±4,4%.
Potrivit datelor IRSOP, un procent alarmant de 76% dintre respondenți cred că nivelul lor de viață va fi „mai puțin bun” peste un an, o creștere de la 73% în luna mai. Pesimismul se extinde și pe termen lung, 57% dintre români considerând că peste cinci ani viața lor va fi mai rea decât în prezent, comparativ cu 52% în luna anterioară. Această deteriorare a percepției este accentuată și de faptul că aproape două treimi dintre respondenți (61%) estimează o situație materială mai slabă peste un an, în timp ce doar 21% cred într-o îmbunătățire a veniturilor și a nivelului de trai, conform Gândul.ro.
Principala sursă de îngrijorare rămâne evoluția prețurilor. Așteptările inflaționiste au explodat în iunie 2026, ajungând la 83% dintre români care se tem de scumpiri, față de 78% în luna mai. Doar 11% dintre români consideră că prețurile vor rămâne la nivelul actual, o cifră ce subliniază magnitudinea temerilor legate de inflație. Această percepție este în concordanță cu datele Institutului Național de Statistică (INS) care, deși nu sunt direct legate de inflația anticipată, arătau deja o scădere de 5,5% a vânzărilor cu amănuntul în primele cinci luni ale anului 2026, un indicator clar al presiunii asupra puterii de cumpărare.
În strânsă legătură cu prețurile, încrederea în moneda națională a scăzut semnificativ. După patru luni de relativă stabilitate, luna iunie a adus o creștere bruscă a celor care cred că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni, indicatorul sărind de la 60% la 70%. De asemenea, 74% dintre cei chestionați anticipează dobânzi mai mari, un semnal că populația se așteaptă la o politică monetară mult mai restrictivă, în ciuda unei economii oricum anemice, așa cum a subliniat și HotNews.ro.
Efectul direct al acestei stări de spirit se observă în coșul de cumpărături și în planurile de investiții. Între 55% și 60% dintre gospodării au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru consumul curent în ultimele cinci luni. Românii nu doar că lasă mai puțini bani în magazine, dar își anulează și planurile de investiții pe termen mediu și lung. Față de luna mai, în iunie 2026 s-au înregistrat scăderi vizibile în intențiile de cumpărare a unei locuințe (de la 8% la 4%), investiții în propria firmă (de la 13% la 8%) sau deschiderea unei afaceri (de la 9% la 7%), precum și achiziția unui autovehicul nou sau second-hand (de la 20% la 17%).
Singurul capitol care a înregistrat o creștere este cel al banilor puși deoparte „pentru zile negre” — economiile utile în situații neprevăzute au crescut ca intenție de la 44% la 47%. Această tendință sugerează o precauție sporită și o reorientare către siguranța financiară în detrimentul consumului și investițiilor, pe fondul incertitudinii economice.
Teama de disponibilizare este, de asemenea, la un nivel constant: circa un sfert dintre cei angajați (27%) simt că jobul lor este în pericol. Dintre aceștia, 81% cred că își vor găsi foarte greu un alt loc de muncă în localitatea lor. Mai mult, la nivelul întregii populații, percepția că locurile de muncă se răresc a urcat de la 66% la 70% într-o singură lună, un indiciu clar că românii anticipează sau simt deja o creștere a șomajului în comunitățile lor. Această situație contrastează cu anii anteriori, când piața muncii din România era considerată una a angajatului, cu deficite de personal în multiple sectoare.
Contextul economic actual din România este influențat de o serie de factori, inclusiv instabilitatea politică recentă și politicile fiscale adoptate. De exemplu, în ultimii ani, guvernele succesive, inclusiv coaliția Ciucă-Ciolacu, au fost criticate pentru gestionarea finanțelor publice și pentru lipsa unor măsuri concrete de stimulare economică pe termen lung. Experții economici, precum analistul Radu Soviani, au avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor asociate cu deficitul bugetar și cu presiunile inflaționiste, subliniind că simpla indexare a salariilor nu rezolvă problema puterii de cumpărare erodate. Comparația cu alte țări din Uniunea Europeană arată că, deși inflația este o problemă la nivel continental, România se confruntă cu o combinație particulară de pesimism legat de venituri și o reticență crescută la investiții, indicatori care pot semnala o recesiune tehnică iminentă.
De ce contează
Aceste date sunt esențiale deoarece ele reflectă nu doar percepția, ci și comportamentul economic real al românilor. Un nivel ridicat de pesimism și anxietate financiară se traduce direct printr-o scădere a consumului și a investițiilor, ceea ce poate frâna semnificativ creșterea economică. Deciziile individuale de a reduce cheltuielile și de a amâna achizițiile majore, cum ar fi locuințele sau mașinile, au un impact cumulativ asupra întregii economii, afectând industrii cheie și locurile de muncă. În plus, lipsa de încredere în viitorul economic poate descuraja și investițiile străine, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a României.
În concluzie, sondajul IRSOP din iunie 2026 trasează un tablou îngrijorător al stării de spirit a românilor, marcat de un pesimism tot mai accentuat în privința viitorului economic personal și național. Această tendință impune o analiză serioasă a politicilor publice și o comunicare transparentă din partea autorităților. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să implementeze măsuri eficiente pentru a restabili încrederea populației și a atenua temerile legate de inflație, dobânzi și șomaj.
Fără o intervenție decisivă, riscul ca această stare de spirit negativă să se transforme într-o recesiune economică prelungită este unul real.