Dezechilibrele structurale mențin presiunea, reformele întârzie
Rata anuală a inflației în România a coborât ușor la 10,42% în iunie 2026, de la 10,85% în mai, conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta marchează a treia lună consecutivă în care inflația se menține peste pragul de 10%, un semnal de alarmă pentru stabilitatea economică a țării. Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că această situație reflectă dezechilibre macroeconomice majore și a subliniat că "Ferească Sfântul să ne vină vreo idee în momentul acesta să mai creștem vreo taxă", pledând pentru reforme structurale în locul majorărilor fiscale.
Potrivit INS, indicele prețurilor de consum a înregistrat o creștere de 0,06% în iunie față de luna mai 2026. Rata inflației de la începutul anului, comparând iunie 2026 cu decembrie 2025, a fost de 3,77%. Comparativ cu iunie 2025, prețurile au fost, în medie, cu 10,42% mai mari. Cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67% față de iunie 2025. Produsele nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, în timp ce produsele alimentare au înregistrat o creștere mai moderată, de 5,75%.
Analizând evoluția lunară, produsele alimentare au consemnat o ușoară scădere în iunie față de mai 2026. În contrast, prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,19%, iar cele ale serviciilor cu 0,49%. Aceste cifre, deși indică o temperare marginală a creșterilor, confirmă persistența presiunilor inflaționiste pe diverse segmente ale economiei românești.
Profesorul Cristian Păun a explicat la Digi24 că inflația de două cifre este un indicator clar al "dezechilibrelor macroeconomice majore" și a evidențiat rolul crucial al deficitului bugetar și al prețurilor reglementate în menținerea acestei situații. "Cu siguranță problema deficitului presează această inflație în continuare. Cu siguranță avem probleme cu prețurile reglementate și aici mă refer la tot ce înseamnă energie, carburanți și acolo unde statul are un rol fundamental, prin taxare sau chiar prin companiile sale de stat, să influențeze acest preț semnificativ", a detaliat Păun.
Economistul a avertizat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade în ceea ce privește stabilitatea prețurilor. El a reiterat că soluția nu constă în majorarea taxelor, o măsură care ar adăuga presiune inflaționistă, ci în reducerea cheltuielilor statului prin implementarea de reforme structurale. Păun a criticat lipsa de progres în domenii cheie: "N-am văzut încă nimic concret pe partea de reformă administrativ-teritorială. Reforma în companiile de stat trenează. Trebuie făcute foarte multe lucruri ca acele cheltuieli ale statului să scadă sustenabil, rezilient, să nu fie o scădere doar de un trimestru."
Această perspectivă contrastează cu unele abordări guvernamentale anterioare, care au inclus ajustări fiscale, cum ar fi majorarea TVA-ului anul trecut în august 2025. Păun estimează că presiunile inflaționiste se vor reduce în a doua parte a verii 2026, datorită efectului de bază generat de creșterea TVA din anul precedent. "Probabil că inflația în august-septembrie va fi ceva mai mică, inflația anuală. Va scădea sub două cifre. O să mai avem o scădere undeva în ianuarie, anul viitor, pe fondul eliminării acelui efect legat de taxarea de început de an pe care am făcut-o anul acesta", a prognozat el, sugerând o posibilă ameliorare temporară a situației.
În ceea ce privește reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar, profesorul Păun a arătat cu degetul spre Parlament. El a susținut că problema nu este lipsa atribuțiilor Guvernului, ci absența inițiativelor legislative din partea forului legislativ. "Problema mare este cu Parlamentul, care nu adoptă nicio lege în acest sens. Guvernul, chiar și cu puteri limitate, poate implementa legile care vin din Parlament. Dar nu vin legi din Parlament. Nu vine legea cu mai puține județe, legea cu mai puține UAT-uri, legea de privatizare a unor participații minoritare la companiile de stat", a detaliat economistul, adăugând ironic că "Deocamdată, parlamentarii sunt în vacanță". Această critică subliniază o blocaj instituțional care împiedică implementarea unor măsuri esențiale pentru echilibrarea bugetului și stabilizarea prețurilor.
Comparativ cu datele europene, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2025 - iunie 2026), raportată de INS, a fost de 9,8%. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), standardul utilizat la nivelul Uniunii Europene, a fost de 9,2% în luna iunie 2026. Această valoare plasează România printre statele membre cu cele mai ridicate rate ale inflației, indicând o vulnerabilitate economică mai accentuată față de media europeană. Spre exemplu, media inflației în zona euro în luna mai 2026 a fost de aproximativ 2,6%, conform Eurostat, ceea ce subliniază o discrepanță semnificativă și o provocare majoră pentru politica monetară și fiscală a României.
De ce contează
Persistența inflației la două cifre afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor români, erodând economiile și scumpind traiul zilnic. De asemenea, menține presiunea asupra dobânzilor, descurajând investițiile și accesul la credite. Lipsa reformelor structurale, în special în companiile de stat și administrația publică, perpetuează dezechilibrele bugetare și limitează capacitatea României de a atrage fonduri europene și de a-și consolida poziția economică în UE. Pe termen lung, această situație poate duce la o creștere economică mai lentă și la o deteriorare a bunăstării generale a populației, accentuând decalajele față de alte state membre ale Uniunii Europene.
Concluzie
Situația inflaționistă actuală din România, marcată de o persistență la două cifre, impune o acțiune rapidă și coordonată din partea autorităților. Deși profesorul Cristian Păun anticipează o ușoară temperare a inflației în a doua parte a verii 2026, pe fondul efectelor de bază, problemele structurale subiacente, precum deficitul bugetar și ineficiența companiilor de stat, rămân nerezolvate. Blocajul legislativ din Parlament, semnalat de economist, ridică semne de întrebare privind capacitatea clasei politice de a genera reformele esențiale. Întrebarea cheie este dacă Guvernul și Parlamentul vor găsi voința politică de a implementa măsurile necesare pentru o stabilizare economică durabilă sau dacă România va continua să se confrunte cu o inflație ridicată și cu o creștere economică sub potențial.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă previziunile de temperare se vor concretiza și dacă vor fi inițiate demersuri concrete pentru reformele structurale atât de necesare.