Acuzații de privatizare și interese obscure în contextul PNRR.
Liderul Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a emis un avertisment ferm către Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) luni, 13 iulie 2026, subliniind că PSD nu va tolera anumite măsuri în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarațiile au fost făcute la Parlament, după o rundă de consultări la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, care s-au încheiat fără un acord privind formarea unui nou guvern, potrivit surselor citate de Digi24 și Gândul. Grindeanu a declarat că „programul anti-PSD nu livrează nimic cetățenilor în afară de ură. Ura nu scade nici facturile și nici nu crește pensiile, doar îl ține eventual pe Ilie Bolojan pe scaun”, o referință directă la premierul demis.
Potrivit liderului social-democrat, PSD este în opoziție și nu va accepta ca PNRR să fie folosit ca pretext pentru privatizarea companiilor românești profitabile „în mod netransparent și la super discount” sau pentru o digitalizare realizată cu „dedicație pentru un anumit concern străin”. Această poziție, susținută de toate sursele, subliniază reticența PSD față de anumite aspecte ale reformelor propuse. Grindeanu a amintit că PSD nu deține nicio funcție în guvern, criticând strategia premierului demis Ilie Bolojan de a guverna prin intermediul Parlamentului și de a pune presiune pe voturile PSD, considerând-o „complet greșită”.
Un punct de tensiune major, relatat de HotNews și Adevărul, a fost legat de modificarea legislației privind integritatea, un jalon cheie din PNRR. Grindeanu a acuzat USR că ar încerca să introducă texte legislative care să rezolve „problemele personale” ale unor lideri USR, precum Dominic Fritz și Clotilde Armand, care ar avea „probleme în justiție” sau ar fi „condamnați definitiv de Înalta Curte”. Această acuzație a fost vehement contrazisă de deputatul USR Alexandru Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, care a subliniat că, potrivit articolului 6 din Codul Civil, legea nu are putere retroactivă. „O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut”, a declarat Dimitriu pe Facebook, citat de News.ro și HotNews. El a adăugat că blocarea Jalonului 431, referitor la evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, ar putea costa România o penalizare de aproape 771 de milioane de euro din fondurile europene.
Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, a confirmat poziția USR, printr-un comunicat oficial, arătând că proiectul legislativ privind integritatea se aplică pentru viitor, fără efect retroactiv asupra cazurilor trecute instrumentate de Agenția Națională de Integritate (ANI). Această precizare vine să demonteze acuzațiile PSD, oferind o perspectivă tehnică și juridică asupra chestiunii. Proiectul de lege, elaborat în vederea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR, vizează actualizarea și consolidarea legislației în materia integrității gestionate de ANI, conform standardelor OCDE, la care România aspiră să adere. Acesta implică modificarea a patru legi esențiale: Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 144/2007 și Legea nr. 184/2016. Ministerul Justiției a menționat că a primit propuneri de amendamente de la PNL, USR și UDMR și că este deschis la dialog, chiar și în contextul capacității limitate a unui guvern demis de a propune legi.
Pe lângă disputa privind integritatea, Grindeanu a criticat și lipsa de transparență a legii salarizării, afirmând că PSD nu o va vota, deoarece consultarea cu patronatele și sindicatele a fost un „simulacru”. El a reamintit că acest jalon a fost mutat din cererea 3 de plată în cererea 6 pe vremea guvernului Nicolae Ciucă, deoarece miniștrii de finanțe PNL nu dispuneau de fondurile necesare implementării. Liderul PSD a enumerat o serie de probleme economice actuale, cum ar fi scăderea consumului, creșterea șomajului (peste 70 de falimente de firme pe zi) și un împrumut de aproximativ 900 de euro pe oră, totalizând 25 de miliarde de lei mai mult decât în 2024. Aceste date subliniază contextul economic dificil în care au loc negocierile politice și acuzațiile reciproce.
Grindeanu a adăugat că PSD nu va accepta ca în grupul de lucru pentru PNRR să se discute măsuri care să-i ajute pe lideri de dreapta precum Dominic Fritz sau Clotilde Armand, care, potrivit liderului politic, au probleme în justiție. El a criticat, de asemenea, situația politică generală din România, menționând un prim-ministru demis cu un număr record de voturi (281), un președinte de partid (USR) condamnat definitiv și un primar general (Ciprian Ciucu – PNL) acuzat de încălcarea legii și luare de mită. Această prezentare a tabloului politic, așa cum este percepută de PSD, contrastează cu apelurile la unitate pentru deblocarea PNRR.
**De ce contează**
Această dispută politică are implicații directe asupra capacității României de a accesa fondurile europene din PNRR, estimate la peste 4,5 miliarde de euro, destinate unor proiecte vitale precum Autostrada Moldovei, spitale noi, școli și modernizarea căilor ferate. Blocajele legislative și lipsa unui acord politic riscă să întârzie implementarea reformelor și să ducă la pierderea unor sume considerabile, așa cum a avertizat Alexandru Dimitriu cu privire la jalonul ANI. Incapacitatea partidelor de a colabora eficient pe teme de interes național, chiar și în condițiile unui guvern demis, afectează credibilitatea țării pe plan european și capacitatea de a atrage investiții.
Consultările de la Cotroceni s-au încheiat fără un rezultat concret, iar surse citate de Libertatea indică faptul că România nu va avea un nou guvern cel puțin până la finalul lunii iulie, iar numele vehiculat pentru funcția de premier, Alexandru Nazare, este refuzat de PSD. Această incertitudine politică prelungită, în contextul acuzațiilor reciproce și a lipsei de dialog constructiv pe teme esențiale precum PNRR și legea salarizării, sugerează o perioadă dificilă pentru stabilitatea guvernamentală și implementarea reformelor necesare.
Rămâne de văzut dacă apelurile la responsabilitate și clarificările tehnice, precum cele ale Ministerului Justiției, vor reuși să deblocheze situația și să aducă partidele la o masă a negocierilor eficiente.