Comisia Europeană propune măsuri stricte de protecție.
Un raport crucial privind siguranța copiilor în mediul online, publicat luni, 13 iulie 2026, de Comisia Europeană, subliniază că riscurile pentru sănătatea fizică și mentală a minorilor sunt extinse, putând afecta dezvoltarea socio-emoțională și ducând la probleme grave de sănătate mintală. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat personal acest document, avertizând că, deși tehnologia oferă oportunități semnificative, copiii și adolescenții din anumite categorii sunt deosebit de vulnerabili la prejudiciile online. „Evoluția tehnologică rapidă a oferit copiilor oportunități extraordinare de a interacționa cu colegii lor, de a-și exprima creativitatea și de a avea acces la cunoștințe și sprijin. Cu toate acestea, copiii nu sunt adulți, iar mediul rețelelor sociale și al altor servicii digitale îi expune la diverse riscuri pentru sănătatea fizică și mentală, precum și pentru dezvoltarea lor, în funcție de vârstă”, se arată în raportul citat de Digi24.
Un aspect deosebit de îngrijorător, evidențiat de raport și relatat de HotNews, este utilizarea pe scară largă a instrumentelor de inteligență artificială (IA). Acestea reprezintă „amenințări grave pentru copii și adolescenți prin producerea de material sintetic de abuz sexual asupra copiilor (de exemplu, «deepfakes»)”. Specialiștii avertizează că aceste utilizări abuzive au efecte drastice asupra dezvoltării minorilor, asupra sănătății lor mentale și fizice și, în cele mai grave cazuri, le pot costa viața. Ursula von der Leyen a subliniat că „platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie” și că Europa trebuie să ia măsuri definitive pentru a proteja copiii, având în vedere că educația acestora trebuie să rămână responsabilitatea părinților, nu a algoritmilor digitali.
Raportul detaliază modul în care factorii socioeconomici și individuali, precum mediul familial și genul, influențează vulnerabilitatea copiilor. Minorii aparținând grupurilor minoritare rasiale, etnice și religioase, membrii comunității LGBTIQ+, cei cu nevoi educaționale speciale sau cu afecțiuni de sănătate mintală preexistente sunt considerați deosebit de vulnerabili la prejudicii online. În ceea ce privește sănătatea fizică, timpul excesiv petrecut în fața ecranului înlocuiește joaca în aer liber și sportul, putând afecta sănătatea, condiția fizică și somnul copiilor. Utilizarea timpurie a rețelelor sociale și a dispozitivelor poate afecta dezvoltarea socio-emoțională și crește susceptibilitatea la probleme de sănătate mintală, inclusiv afecțiuni musculo-scheletice și oboseală oculară digitală, conform Agerpres.
Pe lângă riscurile fizice, raportul accentuează că riscurile pentru sănătatea mintală sunt semnificative, utilizarea intensă a rețelelor sociale fiind asociată cu probleme de somn și de concentrare, precum și cu rate crescute de depresie și anxietate. Ursula von der Leyen a menționat că adolescenții europeni petrec între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor, echivalând cu douăzeci de ani din viața lor, iar aproape 60% dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoționale sau psihosociale în mediul online. Aceste cifre alarmante subliniază urgența acțiunilor propuse de Comisie.
Comisia Europeană propune o abordare diferențiată pe vârste, recomandând evitarea ecranelor și a rețelelor sociale pentru copiii de 0-2 ani, utilizarea supravegheată a rețelelor sociale și a dispozitivelor adecvate vârstei pentru cei de 3-12 ani, și o utilizare autonomă, dar adaptată vârstei, pentru adolescenții de 13-18 ani. Această clasificare, deși prezentă în raport, ridică întrebări despre aplicabilitatea și monitorizarea eficientă, mai ales în contextul libertăților digitale.
Responsabilitatea principală pentru siguranța minorilor în online revine furnizorilor de rețele sociale și servicii digitale. Președinta Comisiei Europene a comparat această responsabilitate cu cea a producătorilor de automobile, care trebuie să fabrice vehicule sigure. „Nu ne așteptăm ca părinții să monteze airbaguri acasă”, a declarat von der Leyen, subliniind că platformele trebuie să-și asume rolul de protecție, mai ales față de utilizatorii vulnerabili. Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene, intrat în vigoare în 2022, obligă deja platformele să elimine elementele periculoase, cum ar fi algoritmii care creează dependență, interfețele înșelătoare și conținutul dăunător. Aceste reglementări sunt un prim pas, însă raportul sugerează că este nevoie de măsuri suplimentare.
O soluție analizată este implementarea unei aplicații de verificare a vârstei, ușor de utilizat, care respectă confidențialitatea și este open source. Aceasta ar permite părinților să aibă un control mai bun asupra accesului copiilor la platformele online. Comisia Europeană va analiza raportul și recomandările experților și va prezenta o propunere concretă după încheierea verii, având ca scop stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul la rețelele sociale. Această inițiativă este susținută de experți, care consideră că este esențial să se găsească un echilibru între protecția copiilor și dreptul lor de a participa la lumea digitală și de a beneficia de oportunitățile acesteia.
De ce contează
Acest raport marchează un punct de cotitură în abordarea europeană a siguranței copiilor online. Propunerile Comisiei Europene, inclusiv o posibilă vârstă minimă legală pentru accesul la rețelele sociale, ar putea schimba fundamental modul în care platformele digitale operează și interacționează cu minorii. Pentru părinți, noile reglementări ar oferi instrumente și un cadru legal mai solid pentru a-și proteja copiii de pericole precum hărțuirea cibernetică, conținutul ilegal și efectele negative asupra sănătății mintale. Pentru companiile de tehnologie, aceasta înseamnă o responsabilitate sporită și necesitatea de a regândi designul serviciilor lor pentru a prioritiza bunăstarea utilizatorilor tineri.
Următorul pas va fi prezentarea unei propuneri concrete de către Comisia Europeană după vară, bazată pe recomandările experților și pe analiza aprofundată a raportului. Este de așteptat ca această propunere să inițieze un proces legislativ complex, care va implica dezbateri la nivel european și național. Întrebările cheie rămân legate de eficacitatea măsurilor de verificare a vârstei, de capacitatea platformelor de a implementa noile reglementări și de modul în care se va asigura un echilibru între protecție și libertatea de exprimare și acces la informație. Este, de asemenea, crucial ca statele membre, inclusiv România, să își adapteze legislația și strategiile educaționale pentru a sprijini aceste inițiative, având în vedere că, în 2023, doar 25% dintre școlile din România aveau programe complete de educație digitală, potrivit unui studiu al Salvați Copiii România.
Colaborarea dintre instituții, părinți și sectorul tehnologic va fi esențială pentru a construi un mediu online mai sigur pentru generațiile viitoare.