Inegalități structurale în accesul la educație de calitate
Doar 64,91% dintre elevii români care au început clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018 au reușit să obțină o medie de cel puțin 5 la Evaluarea Națională 2026, conform unei analize recente realizate de organizația Salvați Copiii România. Această statistică, publicată luni, 13 iulie 2026, scoate în evidență disparități teritoriale profunde, care depășesc 40 de puncte procentuale între județele cu cele mai bune și cele mai slabe rezultate. "O concluzie majoră este aceea că factori care influențează puternic accesul la educație și rezultatele școlare continuă să rămână nedocumentați în contextul Evaluării Naționale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaționale speciale, impactul predării simultane, resursele școlii urmate etc.", a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, subliniind că problemele sistemului de învățământ transcend simpla performanță la examen, reflectând inegalități sistemice.
Analiza Salvați Copiii a urmărit parcursul unei întregi generații de elevi, începând cu cei 174.567 de copii înscriși în clasa pregătitoare în 2017-2018. Dintre aceștia, doar 113.316 au obținut media minimă de 5 la Evaluarea Națională, ceea ce înseamnă că mai puțin de două treimi din generație a promovat examenul. Decalajele dintre județe sunt alarmante: în Călărași, doar 43,06% dintre elevii generației au promovat, urmat de Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%). În contrast, Bucureștiul a înregistrat o rată de promovare de 84,06%, iar Clujul de 77,38%. Aceste diferențe semnificative nu sunt doar variații de performanță, ci, așa cum subliniază organizația, semnalează inegalități structurale fundamentale în accesul la o educație de calitate.
Pe lângă dificultățile de promovare, analiza relevă o altă problemă majoră: doar 48,47% dintre elevii care au susținut toate probele Evaluării Naționale au obținut medii peste 7. Acest rezultat ridică întrebări serioase despre capacitatea sistemului educațional românesc de a oferi o educație relevantă și de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul lor de proveniență. Mai mult, peste 15% dintre copiii care au început școala în 2017 nu au mai ajuns să participe la Evaluarea Națională, indicând o rată semnificativă de abandon școlar sau migrație.
Scăderea numărului de elevi pe parcursul ciclului gimnazial este, de asemenea, o preocupare majoră. Între numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în 2017 și cei care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025, s-a înregistrat o diminuare de 6.851 de copii, adică 3,92% din generație. Cele mai mari pierderi până la începutul clasei a VIII-a au fost consemnate în județele Covasna (15,16%), Mureș (12,7%) și Ialomița (11,99%). Autorii analizei atribuie aceste pierderi atât abandonului școlar, cât și fenomenului migrației, un factor demografic important în România ultimilor ani, cu impact direct asupra populației școlare.
Un alt aspect îngrijorător este diminuarea continuă a numărului de elevi între începutul clasei a VIII-a și înscrierea la Evaluarea Națională. Această etapă a înregistrat o pierdere de 19.448 de elevi, echivalentul a 11,14% din generație. Potrivit Salvați Copiii, această situație este influențată de mai mulți factori, inclusiv înscrierea la examen a elevilor cu cerințe educaționale speciale doar la solicitarea părinților, precum și cazurile în care elevii nu reușesc să finalizeze clasa a VIII-a. Cele mai ridicate valori ale acestui indicator au fost înregistrate în județele Călărași (22,57%), Giurgiu (21,02%) și Brăila (17,9%). În plus, 5.017 elevi, reprezentând 2,87% din generație, nu s-au prezentat la una sau mai multe probe de examen, chiar dacă erau înscriși, adăugând o altă dimensiune problemei absenteismului și demotivației.
Comparativ cu alte țări europene, unde sistemele educaționale investesc masiv în programe de sprijin pentru elevii din medii defavorizate și în monitorizarea individuală a progresului, România pare să aibă deficiențe semnificative în aceste domenii. De exemplu, în Finlanda, considerată un model de excelență educațională, diferențele de performanță între școli sunt minime, datorită unei finanțări echitabile și a unor programe de intervenție timpurie. Lipsa unui sistem integrat de monitorizare a parcursului școlar al elevilor, așa cum este Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), dar neutilizat la potențial maxim, contribuie la perpetuarea acestor decalaje.
În urma constatărilor, Salvați Copiii România solicită Ministerului Educației un pachet comprehensiv de măsuri pentru a combate abandonul școlar, a îmbunătăți performanțele elevilor și a reduce decalajele teritoriale. Printre propuneri se numără majorarea finanțării școlilor din comunitățile dezavantajate, extinderea accesului la educația timpurie și utilizarea eficientă a datelor din SIIIR pentru monitorizarea parcursului elevilor. De asemenea, organizația recomandă introducerea unui sistem de avertizare timpurie pentru prevenirea abandonului școlar, extinderea programelor de remediere precum „Școala după Școală” și „A Doua Șansă”, asigurarea unei mese sănătoase în comunitățile vulnerabile, și reducerea predării simultane prin organizarea separată a claselor a VIII-a. Standarde de calitate pentru colectivele mici din mediul rural, sprijinirea alfabetizării timpurii și atragerea profesorilor calificați în zonele defavorizate prin stimulente și mentorat sunt alte măsuri esențiale propuse. Monitorizarea anuală a echității teritoriale în educație, prin publicarea unui indicator specific, ar asigura transparență și responsabilitate.
De ce contează
Aceste rezultate la Evaluarea Națională 2026 sunt mai mult decât simple cifre; ele oglindesc o problemă sistemică de inechitate educațională care amenință viitorul a mii de tineri. Decalajele teritoriale și ratele ridicate de abandon școlar înseamnă că mulți copii din zonele defavorizate nu au șanse egale la o educație de calitate, limitându-le drastic oportunitățile de dezvoltare personală și profesională. Pe termen lung, această situație va adânci disparitățile economice și sociale, afectând coeziunea națională și capacitatea României de a-și valorifica pe deplin capitalul uman într-o economie globală competitivă. Investiția în educație echitabilă este o investiție în stabilitatea și prosperitatea viitoare a țării.
În fața acestor provocări, este esențial ca Ministerul Educației să acționeze rapid și decisiv. Implementarea măsurilor propuse de Salvați Copiii România, cum ar fi finanțarea diferențiată a școlilor și programele de remediere extinse, ar putea reprezenta un pas crucial. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor adopta o strategie coerentă și integrată pentru a aborda aceste inegalități structurale. Un plan de acțiune eficient ar trebui să includă nu doar intervenții la nivel de sistem, ci și programe personalizate pentru elevii aflați în risc, precum și o colaborare strânsă cu organizațiile nonguvernamentale și comunitățile locale.
Fără o schimbare fundamentală, decalajele vor continua să se adâncească, iar potențialul unei întregi generații va rămâne neîmplinit.