Practici controversate pentru statistici academice
Inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Alba, Cornel Sandu, a adus în atenția publicului practici alarmante din sistemul de învățământ local, acuzând că anumite școli manipulează rezultatele la Evaluarea Națională. Potrivit declarațiilor sale făcute joi, 9 iulie 2026, într-o conferință de presă, și preluate de ziarulunirea.ro și News.ro, elevi cu rezultate slabe sunt lăsați intenționat corigenți sau sunt sfătuiți să nu participe la examen, cu scopul de a nu afecta statisticile unităților de învățământ. Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la etica și integritatea procesului educațional din județ.
Sandu a subliniat că aceste practici nu sunt izolate și se întâlnesc atât în mediul rural, cât și în cel urban. „Sunt școli care lasă corigenți în clasa a VIII-a pentru a nu strica mediile la Evaluarea Națională”, a declarat el, adăugând că există și cazuri în care elevilor li se recomandă direct să nu se înscrie la examen. Aceasta, în ciuda faptului că participarea la Evaluarea Națională le oferă elevilor prioritate în procesul de repartizare computerizată la liceu, un avantaj crucial în parcursul lor educațional ulterior. Lipsa de participare, chiar și cu note mici, poate duce la o repartizare mai dificilă pentru acești elevi.
Situația este complicată de modificările recente din sistemul de admitere la liceu, unde toate locurile sunt acum repartizate prin licee, eliminând locurile la școlile profesionale ca opțiune separată. „Acum, acest avantaj nu mai există, pentru că toate locurile sunt la liceu. Nu mai avem locuri la școala profesională. Totuși, prima dată sunt repartizați cei care au susținut Evaluarea Națională”, a explicat inspectorul școlar general. Această schimbare ar fi putut diminua percepția avantajului participării la examen în rândul elevilor și părinților, însă prioritatea la repartizare rămâne un element important.
Pentru a ilustra gravitatea situației, Cornel Sandu a oferit un exemplu concret: o clasă cu zece absolvenți, dintre care doar patru s-au înscris la Evaluarea Națională, toți patru reușind să promoveze. „De ce ceilalți șase nu s-au înscris? Pentru că li s-a spus: «Lasă, că oricum intrați și fără. N-are rost să mai veniți»”, a relatat Sandu. Această anecdotă scoate în evidență o presiune subtilă, dar eficientă, exercitată asupra elevilor, care poate distorsiona realitatea performanțelor școlare la nivel județean și național. Un studiu al Ministerului Educației din 2023 arăta că rata de participare la Evaluarea Națională la nivel național era de aproximativ 97%, însă cifrele locale pot varia semnificativ din cauza unor astfel de practici.
Practicile semnalate de ISJ Alba nu sunt un fenomen izolat în peisajul educațional românesc. De-a lungul anilor, diverse rapoarte și analize, inclusiv cele ale Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” din 2024, au indicat presiuni similare asupra școlilor de a-și îmbunătăți statisticile la examenele naționale. Acest fenomen este adesea o consecință a unei culturi instituționale care pune un accent excesiv pe ratele de promovare ca indicator unic de performanță, în detrimentul unei evaluări holistice a progresului elevilor. Comparativ, în țări din Uniunea Europeană precum Finlanda sau Suedia, sistemele de evaluare sunt mult mai puțin axate pe examene naționale standardizate și mai mult pe evaluarea continuă și dezvoltarea individuală a elevilor, conform unui raport Eurostat din 2025 privind sistemele de educație.
Aceste acuzații subliniază o problemă sistemică legată de presiunea pentru rezultate și impactul acesteia asupra integrității evaluării educaționale. Pe lângă demotivarea elevilor, aceste practici pot duce la o subreprezentare a problemelor reale din învățământ și la o lipsă de intervenție acolo unde este cea mai mare nevoie. Este esențial ca Ministerul Educației și inspectoratele școlare să investigheze aceste acuzații și să implementeze măsuri corective, asigurând că toți elevii au șanse egale de a-și demonstra cunoștințele și de a-și continua studiile, fără a fi penalizați de interese statistice.
De ce contează
Aceste practici, dacă sunt confirmate, subminează fundamental principiile echității și transparenței în educație. Ele pot priva elevii de șansa de a participa la un examen crucial pentru viitorul lor academic, distorsionând în același timp statisticile naționale și ascunzând deficiențele reale din sistem. Pentru părinți și elevi, înseamnă o lipsă de încredere în sistem și o barieră suplimentară în calea accesului la o educație de calitate. Impactul pe termen lung se traduce printr-o forță de muncă mai puțin calificată și o societate mai puțin echitabilă, unde succesul nu este întotdeauna bazat pe merit.
Situația semnalată de ISJ Alba necesită o reacție promptă și transparentă din partea autorităților educaționale. Este crucial să se inițieze o investigație amănunțită pentru a verifica amploarea acestor practici și a identifica unitățile de învățământ implicate. Măsuri corective, inclusiv sancțiuni pentru personalul didactic care încurajează astfel de comportamente, sunt indispensabile. De asemenea, este necesară o campanie de informare pentru elevi și părinți despre importanța participării la Evaluarea Națională și despre drepturile lor, pentru a contracara dezinformarea. În plus, o reevaluare a indicatorilor de performanță pentru școli, care să includă și progresul individual al elevilor, nu doar ratele de promovare, ar putea contribui la descurajarea unor astfel de practici pe viitor.
Obiectivul final trebuie să fie un sistem educațional centrat pe elev, nu pe statistici.