Schimbări majore în comportamentul de cumpărare
Economia fricii: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Comportamentul de consum al românilor a intrat într-o nouă etapă, marcată de prudență extremă și incertitudine, un fenomen pe care analistul economic Adrian Negrescu îl numește „economia fricii”. Această transformare profundă se manifestă de la deciziile cotidiene legate de coșul de cumpărături, până la achiziții majore precum vacanțe, electrocasnice sau automobile. „Conceptul de «economie a fricii» captează foarte precis psihologia actuală a pieței. Parcurgem, din păcate, o perioadă în care piața din România traversează o etapă marcată de o prudență extremă. Trecerea de la un consum bazat pe impuls și dorință la unul dictat de necesitate și utilitate strictă este deja vizibilă în cifre”, a declarat Adrian Negrescu pentru Adevărul, subliniind că această schimbare nu este doar o percepție, ci o realitate susținută de indicatori macroeconomici clari.
Această tendință de prudență reflectă o reorientare de la cumpărăturile impulsive către o evaluare riguroasă a necesității și a capacității financiare. Întrebări precum „chiar am nevoie de asta?” sau „îmi permit să fac această cheltuială acum?” au devenit omniprezente în mintea consumatorilor români. Negrescu a anticipat acest fenomen cu doi ani în urmă, avertizând că românii vor ajunge să „meargă la supermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le poată permite”. El a adăugat că ne vom regăsi „sub semnul promoțiilor, al vânzărilor la suta de grame”, o realitate confirmată de faptul că românii s-au înscris, „de voie, de nevoie, în cursa promoțiilor, un fel de «Jocurile Foamei» în variantă românească”.
Una dintre cele mai evidente manifestări ale economiei fricii este efectul de „trading down”, adică renunțarea la brandurile premium în favoarea mărcilor proprii ale supermarketurilor (private label). Potrivit analistului, deși volumul coșului de cumpărături rămâne similar, valoarea și calitatea percepută a acestuia scad semnificativ. Această tendință este susținută de datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru anul 2025, care indică o scădere cu 3,5% a valorii medii a coșului de cumpărături pe gospodărie, în ciuda unei creșteri cu 1,2% a volumului bunurilor achiziționate. Această discrepanță sugerează o orientare clară către produse mai ieftine, o adaptare la presiunile inflaționiste și la incertitudinea economică.
Fenomenul nu este izolat în România. Comisia Europeană a raportat în 2025 o tendință similară în mai multe state membre, unde „trading down” a devenit o strategie comună pentru gospodăriile afectate de inflație și de creșterea costului vieții. De exemplu, în Polonia și Ungaria, procentul de produse private label în coșul mediu de cumpărături a crescut cu peste 5% în ultimii doi ani. În România, ponderea acestor produse a ajuns la 28% din totalul vânzărilor de bunuri de larg consum în 2025, față de 22% în 2023, conform unui studiu al companiei de cercetare de piață GfK.
Pe lângă alimente, prudența se extinde și la achizițiile de bunuri de folosință îndelungată. Piața auto, de exemplu, a înregistrat o scădere de 7% a vânzărilor de mașini noi în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Consumatorii amână investițiile majore, preferând să economisească sau să repare bunurile existente, în loc să le înlocuiască. Adrian Negrescu a menționat că „oamenii sunt mai dispuși să investească în servicii de reparații și întreținere, decât să cumpere un produs nou, scump și, poate, nu esențial”.
Impactul asupra economiei naționale este semnificativ. Reducerea consumului discreționar poate frâna creșterea economică, care, conform estimărilor Băncii Naționale a României (BNR) pentru 2026, va fi de 2,8%, sub potențialul de 3,5% estimat inițial. Ministerul Finanțelor a recunoscut, într-un raport din mai 2026, că „incertitudinea macroeconomică globală și presiunile inflaționiste interne continuă să influențeze negativ sentimentul consumatorilor, necesitând o monitorizare atentă și măsuri de stimulare a cererii interne, acolo unde este posibil”. Criticii, printre care și membrii Consiliului Fiscal, au avertizat că lipsa unor politici coerente de sprijinire a veniturilor populației și de combatere a inflației ar putea adânci această „economie a fricii”, transformând prudența într-o stagnare a consumului.
De ce contează
Această schimbare în comportamentul de consum are implicații majore pentru fiecare român și pentru economia națională. Pe termen scurt, înseamnă presiuni suplimentare asupra producătorilor și comercianților, care trebuie să se adapteze rapid la cererea pentru produse mai ieftine și la strategiile bazate pe promoții. Pe termen lung, o economie a fricii poate duce la o reducere a investițiilor, la o încetinire a creșterii economice și la o scădere a calității vieții, dacă accesul la bunuri și servicii esențiale devine tot mai dificil. Pentru consumatori, înseamnă o gestionare mai atentă a bugetului personal și o reevaluare a priorităților, dar și riscul de a face compromisuri privind calitatea.
În contextul actual, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile la această tendință. Sunt necesare strategii economice care să restabilească încrederea consumatorilor și să stimuleze consumul, fără a alimenta inflația. Măsuri precum ajustarea salariilor la inflație, reducerea fiscalității pe anumite produse esențiale sau programe de sprijin pentru familiile cu venituri mici ar putea contribui la atenuarea efectelor „economiei fricii”. În absența unor intervenții concrete, prudența excesivă ar putea deveni o caracteristică permanentă a pieței românești, cu consecințe pe termen lung asupra prosperității generale.
De asemenea, este esențială o comunicare transparentă din partea BNR și a Guvernului privind perspectivele economice, pentru a reduce incertitudinea care alimentează această frică de consum.