Campanie intensificată împotriva "flotei din umbră" a Rusiei
Forțele armate ucrainene au intensificat semnificativ atacurile asupra infrastructurii logistice și energetice rusești din Marea Azov și Marea Neagră, vizând în special așa-numita „flotă din umbră” a Federației Ruse. Potrivit declarațiilor Kievului, zeci de nave rusești, inclusiv petroliere și feriboturi, au fost lovite în ultimele zile, perturbând aprovizionarea cu combustibil și izolarea Crimeei ocupate.
Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, a prezentat un videoclip în care se vede distrugerea a 14 nave rusești în Marea Azov în noaptea de 12 iulie 2026. Acestea au fost doar o parte dintr-un bilanț mult mai amplu. Într-un raport al Serviciului de Securitate al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de surse precum HotNews, se arată că, în total, între 6 și 13 iulie 2026, unitățile Forțelor Sistemelor Fără Pilot au distrus 90 de unități ale „flotei din umbră” a Federației Ruse. Dintre acestea, 15 au fost lovite în apele Mării Azov.
Atacurile au vizat o gamă variată de ținte. Forțele de Apărare ale Ucrainei susțin că, pe 11 iulie și în noaptea de 12 iulie, au lansat atacuri asupra unei serii de obiective militare și militar-economice ale Rusiei. Printre acestea se numără rafinăria de petrol din Sizran, 10 petroliere și 4 feriboturi. Un eveniment notabil, raportat de guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusar, a fost lovirea unui petrolier de către o dronă ucraineană în timp ce acesta intra în Canalul Azov–Marea Neagră. Incendiul provocat de atac a fost stins, iar riscul unei scurgeri de petrol a fost eliminat, deoarece nava era goală, fără a se înregistra victime.
Operatorii Forței Sistemelor Fără Pilot continuă să angajeze sistematic navele sancționate care oferă logistică și sprijin potențialului militar al Rusiei. În noaptea de 12 iulie, operatorii au angajat 10 petroliere în Marea Azov, în timp ce operatorii din Centrul 1 Separat au lovit un feribot în aceeași mare. De asemenea, Regimentul 413 Separat «Reid» a angajat trei feriboturi în apropiere de Kerci, Republica Autonomă Crimeea. Aceste detalii, oferite de Forțele Sistemelor Fără Pilot din Armata Ucraineană pe canalul lor de Telegram, subliniază coordonarea și amploarea operațiunilor.
Brovdi a mai declarat că, în perioada 6–12 iulie, luptătorii Forțelor de Sisteme Fără Pilot au lovit 90 de nave – tancuri petroliere, remorchere, feriboturi și nave de marfă – în Marea Azov. Potrivit Digi24, în noaptea de 12 iulie a fost lovită și o țintă pe care Brovdi a numit-o „întrerupătorul din Crimeea”, promițând publicarea dovezilor în curând. Imaginile cu petrolierele în flăcări au fost confirmate și de sateliții NASA FIRMS, care au înregistrat incendii în acvatoriul Mării Azov, fapt ce poate indica noi lovituri asupra tancurilor flotei din umbră a Rusiei. De asemenea, a fost semnalat un incendiu la infrastructura stației de cale ferată „Kavkaz” și la parcul de rezervoare al portului „Kavkaz” din Ținutul Krasnodar.
Această campanie intensificată de atacuri asupra infrastructurii logistice și energetice din Crimeea a contribuit la penuria de combustibil în peninsulă, determinând autoritățile locale să declare starea de urgență. Un astfel de precedent a avut loc și în 2023, când atacurile ucrainene asupra podului Kerci și a altor rute de aprovizionare au generat dificultăți similare pentru forțele rusești. Flota din umbră, compusă adesea din nave vechi, operează sub diverse pavilioane și este folosită de Rusia pentru a eluda sancțiunile internaționale impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Distrugerea acestor nave face mai dificilă utilizarea lor pentru a ocoli sancțiunile și reduce treptat capacitatea Rusiei de a-și susține economia militară și sprijinul logistic al forțelor sale armate, conform comunicatului armatei ucrainene.
**De ce contează**
Aceste atacuri repetate și de amploare în Marea Azov și Marea Neagră reprezintă o schimbare strategică majoră pentru Ucraina, demonstrând capacitatea Kievului de a proiecta forță dincolo de liniile frontului terestru. Prin lovirea „flotei din umbră” rusești și a infrastructurii critice din Crimeea, Ucraina nu doar că perturbă logistica militară a Moscovei, dar și erodează capacitatea economică a Rusiei de a-și susține războiul. Aceasta pune presiune asupra rutelor de aprovizionare esențiale și contribuie la izolarea Crimeei, o zonă strategică vitală pentru controlul Mării Negre, având implicații semnificative pentru securitatea regională și globală.
Succesul acestor operațiuni, bazate pe sisteme fără pilot, ar putea redefini dinamica conflictului naval și ar putea influența strategia NATO în regiune, având în vedere vulnerabilitatea navelor convenționale în fața dronelor. Rămâne de văzut cum va răspunde Rusia la această escaladare și dacă va reuși să-și adapteze rutele de aprovizionare sau să-și consolideze defensiva navală.
De asemenea, este crucial să urmărim impactul pe termen lung asupra economiei rusești și a capacității sale de a menține operațiunile militare, în contextul sancțiunilor internaționale și al pierderilor semnificative de echipament și personal.