Criminologul cere dezincriminarea pentru date reale
Consumul de droguri în România ar putea fi semnificativ mai ridicat decât indică datele oficiale, avertizează criminologul Vlad Zaha, după publicarea celui mai recent raport guvernamental privind consumul de substanțe psihoactive. Specialistul susține că metodologia actuală și teama respondenților de consecințele penale duc la o subraportare masivă a fenomenului, pledând pentru o schimbare radicală de abordare: dezincriminarea consumului și tratarea dependenței ca pe o problemă de sănătate publică. „Cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”, a declarat Zaha pentru „Adevărul”.
Raportul guvernamental, care compară datele din 2019 cu cele din 2024, indică o creștere generală a consumului de droguri în populația României. Mai mult, documentul arată că 18,5% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată un drog ilegal, iar consumul în rândul femeilor este în creștere. Cu toate acestea, Vlad Zaha afirmă că aceste rezultate trebuie privite cu prudență, deoarece fenomenul real este, cel mai probabil, mult mai amplu și subestimat.
„Ca regulă generală, orice măsurătoare de acest tip, provenită din sondaje oficiale sau instituționale, trebuie interpretată ca o subestimare a realității, ceea ce înseamnă că și acest sondaj cel mai probabil nu surprinde în totalitate consumul real, ci îl subestimează, iar în realitate consumul este cu siguranță mai mare decât cel reflectat de date”, a explicat Vlad Zaha. El subliniază că metoda interviurilor față în față, într-o țară unde deținerea pentru consum propriu este sever sancționată penal prin Legea 143/2000, face ca oamenii să fie reticenți în a recunoaște consumul.
Pentru a susține această afirmație, criminologul Vlad Zaha face referire la studii independente care indică un nivel al consumului semnificativ mai ridicat. De exemplu, un studiu realizat de Mihai Copăceanu pe peste 10.000 de tineri români (vârsta 16-25 de ani) a arătat o prevalență a consumului de cannabis de aproape 50%. Această cifră este de aproape trei ori mai mare decât cea indicată de raportul oficial, demonstrând, în opinia lui Zaha, că „cifrele oficiale induc în eroare autoritățile” și că piața drogurilor din România este mult mai dinamică și complexă decât se percepe oficial.
Raportul guvernamental semnalează o scădere a consumului în rândul bărbaților și o creștere în cazul femeilor. Vlad Zaha explică această discrepanță prin modul în care acționează sistemul penal. „Bărbații sunt, în general, mai vizați de acțiunile poliției, de dosarele penale și de condamnări, iar numărul condamnărilor a crescut de peste șase ori în ultimii șase ani, majoritatea fiind pentru deținere pentru consum propriu, ceea ce sugerează că băieții sunt mai expuși sistemului judiciar decât fetele”, a detaliat criminologul. Această tendință este confirmată și de datele DIICOT, care arată un număr semnificativ de dosare penale active, majoritatea vizând consumatorii.
O altă observație a raportului este creșterea consumului de cocaină, atât în populația generală, cât și în rândul tinerilor. Vlad Zaha avertizează că această evoluție poate masca, în realitate, consumul unor substanțe sintetice comercializate drept cocaină. „Lipsa serviciilor de testare a substanțelor face ca mulți să consume, de fapt, un mix de amfetamine, catinone și alte substanțe sintetice mai ieftine, vândute drept cocaină, ceea ce indică faptul că piața este invadată de variante sintetice”, a precizat criminologul. Această situație subliniază o problemă majoră de sănătate publică și siguranță a consumatorilor, care nu știu cu exactitate ce substanțe introduc în organism.
De asemenea, scăderea aparentă a consumului de noi substanțe psihoactive (NSP) este influențată de modificările legislative. Zaha explică faptul că aceste substanțe sunt incluse periodic în tabelele Legii 143/2000, transformându-le din „noi” substanțe în droguri de risc sau de mare risc. Astfel, statisticile nu mai reflectă corect prevalența acestor substanțe, ci doar o redefinire a categoriei lor juridice. Aceasta distorsionează percepția asupra pieței drogurilor și a riscurilor asociate.
În analiza sa, criminologul Vlad Zaha afirmă că actuala politică antidrog, bazată pe toleranța zero față de deținerea pentru consum propriu, nu produce rezultatele așteptate și împiedică autoritățile să înțeleagă dimensiunea reală a fenomenului. El critică faptul că „statul nu cunoaște cu adevărat amploarea fenomenului, cine consumă, cum și ce substanțe”, putând analiza doar anumite trenduri, care oricum indică o creștere generală a prevalenței consumului. Măsurătorile privind consumul din ultima lună sau din ultimul an sunt considerate și mai puțin relevante, dată fiind reticența oamenilor de a recunoaște.
O modalitate mai eficientă de a evalua răspândirea consumului ar fi prin chestionare anonime, dar mai ales prin modificarea legislației care pedepsește deținerea pentru consum propriu. „Dacă dorim să cunoaștem realitatea, ar trebui să nu mai pedepsim penal consumatorii, aceasta fiind cea mai directă și onestă soluție”, a subliniat Zaha. Această propunere aliniază România cu abordările din alte state europene, precum Portugalia, care a dezincriminat consumul de droguri în 2001, înregistrând ulterior scăderi ale ratei de dependență și ale deceselor prin supradoză, conform datelor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA).
De ce contează
Subestimarea consumului de droguri în România are implicații profunde pentru sănătatea publică și siguranța națională. Cifrele eronate pot duce la alocarea ineficientă a resurselor, la lipsa programelor de prevenție și tratament adecvate, și la o politică antidrog care vizează greșit consumatorii în loc de traficanți. Ignorarea dimensiunii reale a problemei perpetuează un cerc vicios de dependență și criminalitate, în loc să ofere soluții bazate pe dovezi științifice și modele de succes din alte țări europene. O schimbare de paradigmă este esențială pentru a proteja atât indivizii, cât și societatea în ansamblu.
În concluzie, Vlad Zaha susține că actualul model bazat pe sancționarea penală a consumatorilor nu și-a atins obiectivele. Există aproximativ 30.000 de dosare penale active la DIICOT, majoritatea vizând consumatorii, și aproape doi consumatori pe zi sunt condamnați la închisoare, în timp ce consumul continuă să crească, iar numărul internărilor la spital este în creștere. Toate aceste date demonstrează că politica actuală este ineficientă. Soluția propusă de criminolog este dezincriminarea consumatorilor, reducerea riscurilor, eliminarea implicării forțelor de ordine în cazul persoanelor care consumă substanțe și direcționarea eforturilor către combaterea marelui trafic.
Pentru consumatori ar trebui creat un sistem de suport bazat pe educație, servicii medicale, tratament și prevenire reală, elemente care acum lipsesc și sunt înlocuite ineficient de intervenția poliției.