Acuzații reciproce între PNL și PSD privind guvernanța corporativă
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, recent vicepreședinte al PNL, a declarat sâmbătă, la Digi24, că Partidul Social Democrat (PSD) a rămas la masa Guvernului și a fost solidar cu măsurile de reducere a deficitului care au afectat cetățenii, deși le critica public. Tensiunile majore în fosta coaliție au apărut, potrivit acesteia, abia în momentul în care discuțiile s-au mutat către reforma companiilor de stat, consiliile de administrație și pierderile acestora, începând cu luna ianuarie. Gheorghiu a acuzat că a întâmpinat dificultăți în obținerea informațiilor relevante de la anumite ministere și că „brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan” atunci când a fost vorba de analizarea guvernanței corporative.
Această afirmație a generat reacții virulente din partea liderilor PSD. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a calificat declarațiile Oanei Gheorghiu drept „ipocrizie”, într-o postare pe Facebook. El a susținut că măsurile privind companiile de stat, inclusiv reducerile de indemnizații și de membri în consiliile de administrație, au fost elaborate de Radu Oprea de la PSD, în cadrul „pachetului doi” de reforme. Grindeanu a acuzat-o pe Gheorghiu că nu a realizat nicio reformă concretă, ci doar a încercat „să vândă netransparent, pe repede înainte și la super-discount perlele economiei românești — precum Hidroelectrica, unor fonduri de investiții din afară selectate de voi.”
Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului și fost ministru al Economiei, a completat criticile aduse de Grindeanu, afirmând că Oana Gheorghiu „vorbește mai mult din proprie imaginație decât pe baza faptelor”. Potrivit lui Oprea, cadrul legislativ privind guvernanța corporativă, conform jaloanelor din PNRR și consultărilor cu OCDE, a fost modificat înainte ca Gheorghiu să ocupe funcția de vicepremier. De asemenea, selecția conducerii AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) a avut loc în timpul mandatului său la SGG, fapt ce ar fi salvat „ceva bani din cererea de plată 3” din PNRR, o afirmație importantă ce subliniază responsabilitatea PSD în reformele timpurii.
Un punct de divergență major, citat de Radu Oprea, este legat de pierderea a 200 de milioane de euro din PNRR. Fostul ministru susține că această pierdere a fost o consecință directă a înființării comitetului interministerial condus de Oana Gheorghiu, invocând concluzii ale Comisiei Europene. Oprea a criticat și propunerea de listare a unui pachet minoritar de acțiuni la Hidroelectrica, Romgaz și Salrom, considerând-o „netransparentă, cu dedicație și discount către probabil ceva grupuri interesate”, menționând că Hidroelectrica a crescut la bursă aproape de pragul de 100 de miliarde de lei, ceea ce ar fi reprezentat o pierdere semnificativă pentru statul român dacă listarea ar fi avut loc în condițiile propuse.
Oana Gheorghiu a subliniat că discuțiile în interiorul Guvernului erau „calme, calde, colegiale” și că nu existau confruntări directe, ceea ce a generat o frustrare, deoarece „în Guvern lucrurile păreau firești” până la momentul reformei companiilor. Ea a adăugat că ruptura coaliției a survenit „când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administrație, despre pierderile din aceste companii, despre găurile negre”. De cealaltă parte, Radu Oprea a acuzat introducerea „noaptea, hoțește, pe agenda ședințelor de guvern” a documentului nediscutat despre listarea prin metoda ABB (plasament privat accelerat), afirmând direct că Oana Gheorghiu „minte despre acest document”.
Fostul ministru al Economiei a mai provocat-o pe Gheorghiu să prezinte rezultate concrete ale reformei, având în vedere că PSD nu mai este la guvernare de peste două luni și, conform lui Oprea, nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu. El a adăugat, ironic, că probabil nu a fost timp pentru reformă deoarece „doamna a fost în concediu (dreptul ei legal), obosită după atâta muncă.” În replică, Gheorghiu a propus formarea unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, argumentând că ar asigura continuitatea miniștrilor cu rezultate, în special în ceea ce privește fondurile europene și restructurările începute.
Această dispută reflectă o problemă endemică a administrației publice românești: dificultatea implementării reformelor structurale, în special în companiile de stat, adesea considerate surse de influență politică și ineficiență economică. Conform unui raport al Consiliului Fiscal din 2023, pierderile cumulate ale companiilor de stat din România au depășit anual 10 miliarde de lei în ultimii cinci ani, contribuind semnificativ la deficitul bugetar. În comparație cu media europeană, unde guvernanța corporativă în entitățile de stat este mai strictă și mai transparentă, România încă se confruntă cu o politizare excesivă a numirilor în consiliile de administrație, conform evaluărilor OCDE din 2024. Această situație subliniază necesitatea unei voințe politice ferme și a unui consens larg pentru a depolitiza managementul acestor companii și a le eficientiza, în beneficiul economiei naționale.
De ce contează
Disputa dintre PNL și PSD privind reforma companiilor de stat subliniază provocările majore în depolitizarea și eficientizarea acestui sector vital. Pierderea a 200 de milioane de euro din PNRR, invocată de Radu Oprea, ar reprezenta un cost direct și semnificativ pentru contribuabili. Ineficiența companiilor de stat, care generează pierderi constante și necesită subvenții, afectează direct bugetul de stat și capacitatea României de a investi în servicii publice esențiale. Transparența în numirile și gestionarea acestor entități este crucială pentru atragerea de fonduri europene și pentru credibilitatea economică a țării pe termen lung, influențând direct bunăstarea fiecărui cetățean prin impactul asupra taxelor și investițiilor publice.
Perspectiva unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, propusă de Oana Gheorghiu, deschide o nouă rundă de negocieri politice într-un context deja tensionat. Întrebarea centrală rămâne dacă partidele politice din România pot ajunge la un consens real privind reforma guvernanței corporative și depolitizarea companiilor de stat. Fără o strategie coerentă și o implementare transparentă, riscul de a pierde alte fonduri europene și de a perpetua ineficiența economică rămâne ridicat.
Următoarele luni vor fi decisive pentru a vedea dacă se pot găsi soluții durabile sau dacă disputa politică va continua să primeze în detrimentul interesului public și al stabilității economice a României.