Așteptări nerealiste privind apărarea anti-dronă
Generalul (r) Ștefan Dănilă, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române, a contrazis public declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, referitoare la eficacitatea sistemului anti-dronă MEROPS, recent integrat în dispozitivul de apărare al României. Miruță a susținut, după operaționalizarea sistemului în luna iunie 2026, că noul echipament militar va asigura o protecție totală, afirmând că „nu va mai ajunge nicio dronă în spațiul aerian al României”. Această declarație, preluată de Gândul, a fost categorisită drept nerealistă de către generalul Dănilă, care avertizează împotriva creării de „false așteptări” în rândul populației.
Potrivit generalului Dănilă, nicio țară din lume, inclusiv puteri militare precum Statele Unite ale Americii sau Israel, nu a reușit să atingă o rată de succes de 100% în interceptarea dronelor. „În toate statele care au fost subiect al acestor intrări neautorizate de drone, și în Polonia, și în România, și în țările baltice, au fost situații de acest fel și nicăieri nu există o rată de succes de 100%”, a declarat Dănilă, citat de Gândul. El a subliniat că, odată ce o dronă intră în spațiul aerian național, timpul de reacție este adesea insuficient pentru a o lovi imediat, mai ales dacă aceasta operează într-o zonă fără sisteme anti-dronă. Această perspectivă contrastează puternic cu optimismul exprimat de ministrul Miruță, care a declarat că România are acum „o nouă zonă de protecție prin care nu se va mai trece”.
Sistemul anti-dronă Merops, o soluție tehnologică modernă bazată pe algoritmi de inteligență artificială pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea țintelor aeriene de dimensiuni reduse la altitudini joase, a fost pus la dispoziția României de către Statele Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. Integrarea sa a fost anunțată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) în iunie 2026, cu precizarea că „Statul Major al Apărării adaptează permanent sistemul de supraveghere și apărare a spațiului aerian, pentru consolidarea capacității de reacție și creșterea nivelului de protecție a populației”. Cu toate acestea, generalul Dănilă a insistat că există o diferență fundamentală între a preveni ca dronele să lovească obiective sau să provoace victime și a opri complet intrarea oricărei drone în țară.
„Să ne propunem ca nicio dronă să nu lovească un obiectiv din România sau să nu omoare pe cineva, să nu distrugă bunuri, este cu totul altceva”, a explicat Dănilă. El a adăugat că acest lucru implică organizarea apărării pe obiective specifice, și nu neapărat pe întreaga linie de frontieră. Această abordare, axată pe protejarea punctelor critice, este considerată mai realistă și mai eficientă decât o apărare perimetrală absolută, având în vedere provocările tehnologice și geografice. Declarațiile sale evidențiază complexitatea apărării aeriene moderne, în care amenințările asimetrice, cum ar fi dronele mici, sunt din ce în ce mai greu de contracarat în totalitate.
Contextul regional, marcat de conflictul din Ucraina și de incidentele repetate cu drone în spațiul aerian românesc, subliniază importanța unei comunicări realiste și strategii de apărare bine fundamentate. România, ca stat membru NATO, a fost martoră la căderea de fragmente de drone pe teritoriul său în repetate rânduri din 2023, provocând îngrijorare și necesitatea de a consolida sistemele de apărare. Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din 2024, Rusia a intensificat utilizarea dronelor Shahed-136/131 în atacurile sale, ceea ce crește presiunea asupra apărării aeriene a țărilor vecine. În acest context, expertiza generalului Dănilă, care a condus Armata Română între 2011 și 2014, oferă o perspectivă valoroasă, bazată pe experiență militară și o înțelegere profundă a limitărilor tehnologice.
De ce contează
Dezbaterea dintre generalul Dănilă și ministrul Miruță este crucială pentru credibilitatea instituțiilor de apărare și pentru încrederea publicului. Crearea de așteptări nerealiste privind o apărare anti-dronă infailibilă poate duce la dezamăgire și panică în cazul unor incidente viitoare. O abordare transparentă și pragmatică, care recunoaște limitările tehnologice și se concentrează pe strategii de minimizare a riscurilor, este esențială pentru o gestionare eficientă a securității naționale. În plus, alocarea resurselor trebuie să fie bazată pe o evaluare obiectivă a amenințărilor și capacităților, nu pe promisiuni de securitate absolută.
În concluzie, deși integrarea sistemului Merops reprezintă un pas important în modernizarea apărării aeriene a României, este vital ca oficialii să comunice realist despre capacitățile și limitările acestuia. Experiența internațională, inclusiv cea a SUA și Israelului, demonstrează că o rată de succes de 100% este o fantezie. Viitoarele strategii de apărare ar trebui să se concentreze pe optimizarea detectării și neutralizării amenințărilor, în special în jurul obiectivelor critice, și pe educarea publicului cu privire la riscurile persistente, mai degrabă decât pe asigurări de securitate absolută.
Este de așteptat ca MApN să clarifice poziția sa și să prezinte o viziune mai nuanțată asupra capabilităților sistemelor de apărare în contextul amenințărilor actuale cu drone.