Atac la adresa culturii politice din România
Secretarul general al Partidului Național Liberal (PNL), Robert Sighiartău, a lansat sâmbătă, 11 iulie 2026, un atac virulent la adresa Partidului Social Democrat (PSD) și a „pesedismului”, definit ca un mod de a face politică, nu doar ca un partid. Declarațiile vin într-un context politic tensionat, în pline negocieri pentru formarea noului Guvern, subliniind diviziunile profunde dintre cele două mari formațiuni politice din România. „Pesedismul nu este doar un partid. Este un fel de a conduce,” a declarat Sighiartău pe pagina sa de Facebook, un mesaj preluat de mai multe surse media, inclusiv Digi24 și HotNews, care au accentuat componenta ideologică a criticii.
Potrivit lui Sighiartău, influența PSD, exercitată de peste trei decenii, s-a manifestat nu doar prin numărul de membri sau funcționari, ci printr-o cultură politică profund înrădăcinată. Această cultură, susține liberalul, promovează clientelismul și lipsa de meritocrație. El a detaliat că în acest model „nu contează cât de bun ești, ci pe cine cunoști,” ajungând ca „un om competent nu primește un post, iar altul, mai slab pregătit, este promovat doar pentru că este «de-al lor»”. Această afirmație subliniază o problemă sistemică percepută în administrația publică românească, unde numirile politice primează adesea în detrimentul expertizei.
Critica lui Sighiartău se extinde și asupra modului în care PSD ar fi manipulat instituțiile statului și resursele publice. „Statul este folosit în interesul celor aflați la putere. Instituțiile ajung să servească mai mult partidul decât cetățeanul,” a acuzat secretarul general al PNL. El a adăugat că „banii publici sunt împărțiți după interes politic,” iar resursele ajung prioritar acolo unde există sprijin politic, nu unde nevoile sunt cele mai stringente. Această abordare, conform liberalului, ar fi condus la o dependență a cetățenilor față de stat, în loc să stimuleze investițiile, munca și inițiativa privată, perpetuând un cerc vicios al favorurilor și al subdezvoltării economice pe termen lung.
Analiza lui Sighiartău nu se limitează doar la PSD, ci sugerează că „reflexe ale pesedismului pot apărea și în alte partide, atunci când sunt tolerate.” Această perspectivă indică o preocupare mai largă privind sănătatea democrației și a administrației publice din România, sugerând că practicile clientelare și corupția nu sunt monopolul unei singure formațiuni politice. De altfel, rapoartele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) au semnalat constant, de-a lungul anilor, deficiențe structurale în sistemul judiciar și în lupta anticorupție din România, indiferent de culoarea politică a guvernului, cu un apogeu al criticilor în anii 2017-2018, când s-a pus sub semnul întrebării independența justiției.
Un studiu din 2023 al Transparency International arăta că România se situează la coada clasamentului european în percepția corupției, cu un scor de 46 din 100, mult sub media UE de 64. Aceasta confirmă percepția publică asupra problemelor de integritate și a influenței politicului asupra instituțiilor. De asemenea, datele Eurostat din 2024 indică faptul că investițiile publice în infrastructură, esențiale pentru dezvoltare, au fost adesea sub media europeană, iar distribuția lor geografică a fost inegală, corelând în multe cazuri cu interesele politice locale, nu neapărat cu prioritățile de dezvoltare regională.
Comparativ cu alte țări est-europene care au aderat la UE, România se confruntă încă cu provocări semnificative în consolidarea statului de drept și în depolitizarea administrației. În timp ce Polonia sau Cehia au făcut progrese notabile în anumite domenii, România a fost adesea criticată pentru reversul unor reforme sau pentru stagnarea în implementarea lor. Contextul istoric, marcat de o tranziție dificilă de la comunism, a lăsat sechele profunde în mentalitatea administrativă și politică, contribuind la perpetuarea unor practici descrise de Sighiartău ca fiind specifice „pesedismului” – cum ar fi concentrarea puterii, protejarea apropiaților și atacarea celor care semnalează nereguli.
„Lupta împotriva pesedismului înseamnă mai mult decât schimbarea unui partid. Înseamnă schimbarea felului în care se face politică în România,” a concluzionat Sighiartău, sugerând că o reformă autentică necesită o transformare culturală profundă, nu doar o simplă alternanță la putere. Această declarație, deși politică, reflectă o aspirație a unei părți a societății românești pentru o administrație publică mai transparentă, mai eficientă și mai orientată către cetățean.
De ce contează
Declarațiile secretarului general al PNL subliniază o tensiune fundamentală în politica românească, esențială pentru viitorul guvernării și al reformelor. Acestea evidențiază necesitatea depolitizării instituțiilor publice și a promovării meritocrației, aspecte cruciale pentru atragerea investițiilor și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. O schimbare reală a „felului de a face politică” ar putea debloca potențialul economic al României și ar consolida încrederea publicului în clasa politică, având un impact direct asupra bunăstării sociale și economice pe termen lung, inclusiv în contextul utilizării fondurilor europene.
În perioada următoare, rămâne de văzut cum vor influența aceste atacuri negocierile pentru formarea noului Guvern și dacă ele vor rămâne la nivel de retorică sau vor genera acțiuni concrete de reformă. Presiunile interne și externe, inclusiv din partea partenerilor europeni, vor juca un rol crucial în direcția pe care o va lua politica românească.
Rămâne deschisă întrebarea dacă partidele vor reuși să depășească retorica electorală și să implementeze reforme structurale care să adreseze problemele sistemice semnalate de Robert Sighiartău, sau dacă „reflexele pesedismului” vor continua să influențeze deciziile politice, indiferent de configurația guvernamentală.