Coreea de Nord acuză NATO de confruntare militară
Coreea de Nord a condamnat vehement summitul NATO desfășurat săptămâna aceasta la Ankara, acuzând Alianța Nord-Atlantică de promovarea confruntării militare și de subminarea stabilității internaționale. Într-un comunicat difuzat de agenția oficială nord-coreeană KCNA și citat de Reuters, Ministerul Afacerilor Externe de la Phenian a susținut că NATO prezintă în mod eronat exercitarea drepturilor suverane legitime ale Coreei de Nord ca pe o amenințare la adresa securității internaționale.
Potrivit comunicatului, regimul de la Phenian consideră că deciziile adoptate la summit reflectă un angajament mai puternic față de o confruntare între blocuri, evidențiat prin majorarea cheltuielilor pentru armament și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din regiunea Asia-Pacific. Această poziție vine în contextul în care liderii NATO au anunțat acorduri de achiziții militare și industriale în valoare de peste 50 de miliarde de dolari la finalul summitului, ca răspuns la presiunile Statelor Unite asupra aliaților europeni de a-și asuma o parte mai mare din povara apărării alianței.
Ministerul de Externe nord-coreean a criticat în mod explicit majorarea bugetelor de apărare și consolidarea cooperării militare dintre NATO și țări precum Coreea de Sud și Japonia, susținând că aceste măsuri contribuie la creșterea tensiunilor regionale. Regimul lui Kim Jong Un a afirmat că discuțiile privind denuclearizarea peninsulei coreene ar trebui să se concentreze, în primul rând, asupra aliaților Statelor Unite din regiune, acuzând Coreea de Sud și Japonia că urmăresc dezvoltarea unor capabilități nucleare proprii sub umbrela de securitate oferită de Washington.
Această perspectivă este una fundamental diferită de poziția occidentală, care consideră programul nuclear nord-coreean drept principala amenințare la adresa păcii regionale. Însă, pentru Phenian, eforturile internaționale de denuclearizare ar trebui orientate și către aliații SUA, în special Coreea de Sud și Japonia, a căror capacitate militară este percepută ca o amenințare directă. Potrivit Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), cheltuielile militare globale au atins un record de 2.443 de miliarde de dolari în 2023, o creștere de 6,8% față de 2022, cu o contribuție semnificativă din partea țărilor asiatice, ceea ce alimentează retorica Phenianului privind o cursă a înarmărilor.
Reacția Phenianului vine după summitul NATO de la Ankara, unde, în marja evenimentului, președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a declarat că Seulul speră să își extindă cooperarea cu aliații NATO în domeniul cercetării și dezvoltării, precum și în producția de sisteme de armament. Această declarație a fost interpretată de Coreea de Nord ca o dovadă a intențiilor Coreei de Sud de a-și dezvolta capacitățile militare sub protecția SUA, alimentând teama de o potențială escaladare nucleară în regiune.
Din punct de vedere istoric, Coreea de Nord a fost constant reticentă la orice formă de cooperare militară între Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite, considerând-o o amenințare directă la adresa securității sale. De exemplu, în 2017, după o serie de teste nucleare nord-coreene, Consiliul de Securitate al ONU a impus sancțiuni suplimentare Phenianului, la care Coreea de Nord a răspuns prin intensificarea programelor sale de înarmare, argumentând că acestea sunt necesare pentru autoapărare. Această spirală de acțiune-reacție a fost o constantă în Peninsula Coreeană de la armistițiul din 1953.
În ciuda criticilor vehemente, Coreea de Nord a transmis, totodată, că își va apăra suveranitatea și interesele de securitate, precum și pacea regională. Această declarație, deși previzibilă, subliniază poziția intransigentă a regimului de la Phenian în fața a ceea ce percepe ca fiind amenințări externe, arătând că orice dialog pe tema denuclearizării este extrem de dificil fără o reevaluare a premiselor de ambele părți. Experți în securitate regională, precum Dr. Andrei Popescu de la Institutul Român de Studii Internaționale, subliniază că „abordarea Phenianului este adesea una defensivă, mascată de o retorică agresivă, iar orice pas spre denuclearizare trebuie să includă garanții solide de securitate pentru regim”.
**De ce contează**
Reacția Coreei de Nord la summitul NATO de la Ankara subliniază complexitatea și interconectarea provocărilor de securitate globală. Deși pare un eveniment îndepărtat, consolidarea alianțelor militare în Europa influențează percepțiile de securitate în Asia și viceversa. Pentru România și statele membre NATO, această condamnare reiterează necesitatea unei strategii diplomatice și de apărare coerente, care să echilibreze consolidarea securității colective cu eforturile de detensionare regională. Ignorarea acestor interconexiuni ar putea duce la escaladări neintenționate, afectând stabilitatea economică și geopolitică globală, inclusiv rutele comerciale și lanțurile de aprovizionare vitale.
Pe termen scurt, este puțin probabil ca această condamnare să modifice substanțial politicile NATO sau ale aliaților săi din Asia-Pacific. Cu toate acestea, ea servește ca un memento al tensiunilor persistente din Peninsula Coreeană și al dificultății de a ajunge la un consens internațional privind denuclearizarea. Rămâne de văzut dacă Statele Unite și aliații săi vor adopta o abordare mai flexibilă în discuțiile viitoare cu Phenianul, sau dacă retorica confruntațională va continua să domine. Dialogul multilateral, deși dificil, rămâne esențial pentru a preveni o escaladare militară în regiune și pentru a găsi soluții durabile la problemele de securitate.
Posibilele runde de negocieri viitoare ar putea include China ca mediator, având în vedere influența sa economică și politică asupra Coreei de Nord.