Petrișor Peiu detaliază prioritățile partidului pentru prima zi de mandat
Anunță desecretizări reprezintă subiectul principal al acestui articol. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin vocea liderului senatorilor și președintelui Consiliului Național de Conducere, Petrișor Peiu, a anunțat recent trei decizii majore pe care un guvern cu premier AUR le-ar lua în prima zi de mandat. Aceste măsuri vizează transparența în domenii cheie precum achiziția de vaccinuri anti-COVID-19, ajutoarele financiare externe și proiectele strategice din sistemul energetic național. Declarațiile vin în contextul discuțiilor intense privind formarea noului Executiv, unde AUR se poziționează ca o forță politică cu un program distinct, conform Digi24.
„În prima zi, un guvern cu premier AUR va lua următoarele trei decizii: 1. Desecretizarea tuturor documentelor privind achiziția de vaccinuri comandate și nefolosite; 2. Desecretizarea tuturor sumelor acordate sub formă de ajutor financiar altor state; 3. Desecretizarea tuturor documentelor privind contractarea, execuția și amânarea repetată a lucrărilor centralei de la Iernut și ale celor de la proiectul Tarnița-Lăpuștești”, a declarat Petrișor Peiu pe rețelele de socializare, conform Gândul și Ziare.com. Scopul declarat este ca „toată lumea va putea să vadă cine a decis, ce s-a decis și mai ales, cum s-a decis (dacă era legal sau nu)!”.
Prima decizie propusă, desecretizarea achizițiilor de vaccinuri, vine în contextul unor controverse semnificative. Gândul amintește că, în ianuarie 2024, Pfizer a dat în judecată statul român la Bruxelles pentru încălcarea contractului de achiziție a vaccinurilor, ceea ce a dus la o obligație de plată de 600 de milioane de euro pentru România. Mai mult, la 30 iunie 2026, Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei popriri asigurătorii-executorii, la cererea Pfizer România SRL, împotriva statului român. Această situație a culminat cu punerea sub acuzare, la finele anului 2023, a foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și a lui Andrei Baciu (fost secretar de stat) și a fostului premier Florin Cîțu, pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, conform aceleiași surse.
Cea de-a doua decizie, desecretizarea ajutoarelor financiare acordate altor state, sugerează o reevaluare a politicii externe a României și o dorință de a aduce la lumină modul în care au fost gestionate aceste fonduri. Deși Petrișor Peiu nu a menționat explicit Ucraina în declarațiile sale publice (așa cum titlul Ziare.com ar putea sugera, deși conținutul articolului nu o face), contextul geopolitic actual și sprijinul acordat Kievului ar putea fi un subiect de interes pentru AUR, care a criticat în trecut anumite aspecte ale acestei asistențe.
În fine, a treia decizie vizează desecretizarea documentelor referitoare la proiectele energetice strategice, precum centrala de la Iernut și proiectul Tarnița-Lăpuștești. Centrala de la Iernut, un proiect vital pentru securitatea energetică a României, a fost marcată de întârzieri repetate și costuri suplimentare. Inițial, un contract de 268 de milioane de euro pentru modernizarea centralei a fost semnat în 2016 cu o asociere de firme. Termenele de finalizare au fost decalate constant, generând critici privind managementul și eficiența investiției. Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, deși considerat strategic pentru echilibrarea sistemului energetic național, a rămas la stadiul de intenție de zeci de ani, fără progrese concrete, în ciuda alocărilor bugetare și a studiilor de fezabilitate. Desecretizarea acestor dosare ar putea oferi claritate asupra cauzelor eșecurilor și întârzierilor, identificând responsabilii și eventualele ilegalități.
Petrișor Peiu a abordat și subiectul excluderii AUR de la negocierile pentru formarea majorității parlamentare. El a respins categoric ideea că diferențele doctrinare ar fi obstacolul principal, argumentând că negocierile actuale implică partide cu orientări politice diverse, precum PNL și USR. Potrivit lui Peiu, excluderea AUR este o decizie politică impusă de președintele Nicușor Dan, dintr-un „calcul cinic”, având scopul de a forța celelalte partide să accepte un guvern după voința personală a președintelui, fie un cabinet de tehnocrați, fie un premier controlat de acesta. El a menționat că președintele ar avea o problemă doar cu AUR, nu și cu alte partide considerate din aceeași zonă politică, precum SOS sau POT, ceea ce ar exclude un motiv ideologic pur și simplu, fiind o cale de a-și consolida puterea, conform Ziare.com.
În context european, România se confruntă cu o presiune crescută pentru transparență și buna guvernanță, în special în gestionarea fondurilor publice și a contractelor strategice. Comisia Europeană a accentuat importanța combaterii corupției și a asigurării unei concurențe loiale în achizițiile publice. Un indice de percepție a corupției din 2025, publicat de Transparency International, plasa România sub media europeană, subliniind necesitatea unor măsuri radicale de creștere a transparenței, exact ceea ce AUR promite prin aceste desecretizări.
De ce contează
Aceste propuneri ale AUR sunt semnificative deoarece abordează domenii de interes public major, unde lipsa transparenței a generat suspiciuni și pierderi financiare considerabile pentru statul român. Desecretizarea ar putea aduce claritate în cazul achizițiilor de vaccinuri, unde România riscă să plătească sute de milioane de euro pentru doze nefolosite, și ar putea explica întârzierile și costurile exorbitante ale proiectelor energetice vitale. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o potențială responsabilizare a decidenților și o utilizare mai eficientă a banilor publici, consolidând încrederea în instituțiile statului și în procesul democratic.
Următorul pas în acest demers depinde în mare măsură de rezultatul negocierilor pentru formarea noului guvern și de eventuala includere a AUR în coaliția de guvernare. Chiar dacă AUR nu ar ajunge la putere, presiunea publică generată de aceste anunțuri ar putea forța viitorul Executiv să abordeze cu mai multă seriozitate problemele de transparență în domeniile menționate. Rămâne de văzut dacă celelalte partide politice vor prelua aceste teme sau dacă le vor ignora, riscând să alimenteze și mai mult neîncrederea publicului.
De asemenea, este important de monitorizat dacă o eventuală desecretizare va duce la acțiuni legale concrete împotriva celor responsabili sau dacă va rămâne doar un exercițiu de imagine.