Kievul vizează Sudul Global și țări cheie
Ucraina își intensifică eforturile diplomatice pentru a obține sprijin global în vederea înființării Tribunalului Special pentru crima de agresiune a Rusiei, vizând extinderea numărului de state semnatare dincolo de cele 36 inițiale. Adjuncta șefului Biroului Președintelui Ucrainei, Irina Mudra, a declarat joi, 10 iulie 2026, la conferința „Dreptul la o viață demnă” că discuțiile se extind către țări din Sudul Global, America Latină și alte regiuni, subliniind importanța unei participări cât mai largi. „Lucrăm cu țările din Sudul Global, precum și cu state din America de Nord, America Centrală, America de Sud și America Latină. Sperăm foarte mult că țări precum Noua Zeelandă, Australia, Canada și Japonia se vor alătura acestui acord privind înființarea tribunalului”, a afirmat oficialul ucrainean, citată de Interfax Ukraine.
Demersul Ucrainei vine în contextul în care, la mijlocul lunii mai 2026, în cadrul celei de-a 135-a reuniuni ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, 36 de state și Uniunea Europeană au aprobat Acordul parțial extins privind crearea Comitetului de conducere al Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Acest tribunal este conceput ca un mecanism internațional menit să investigheze și să judece responsabilitatea pentru declanșarea războiului de către Rusia. Acordul reprezintă un pas esențial pentru lansarea activității acestuia, iar Kievul consideră că legitimitatea sa va fi consolidată de un număr cât mai mare de participanți.
Printre statele care și-au exprimat deja intenția de a participa se numără România, Republica Moldova, Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit, Spania, Australia și Costa Rica. Australia, în special, a confirmat deja această intenție, deși procedurile interne pentru finalizarea participării sunt încă în desfășurare. Irina Mudra a subliniat că procesul de aderare este continuu și nu este limitat în timp, afirmând că „nu înseamnă că sunt doar 36 de state și atât. Se poate adera pe parcurs”. Atât echipa Biroului Președintelui Ucrainei, cât și reprezentanții Curții Penale Internaționale (CPI) colaborează activ pentru a atrage noi semnatari, indicând o abordare coordonată la nivel internațional.
Această strategie de extindere a bazei de sprijin reflectă o conștientizare a importanței legitimității internaționale pentru un astfel de tribunal. În timp ce Curtea Penală Internațională (CPI) are jurisdicție asupra crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului, crima de agresiune necesită un cadru legal distinct, având în vedere că Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma. Crearea unui tribunal specializat, susținut de un număr larg de națiuni, ar putea depăși obstacolele jurisdicționale și ar conferi o greutate morală și legală semnificativă eforturilor de a trage la răspundere liderii ruși. Un precedent important, deși diferit ca structură, a fost Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (ICTY), înființat de Consiliul de Securitate al ONU în 1993, care a demonstrat capacitatea comunității internaționale de a institui justiție pentru crime grave, chiar și în absența cooperării depline a tuturor părților implicate.
Extinderea către Sudul Global și America Latină este crucială. Multe dintre aceste țări au menținut o poziție de neutralitate sau au fost reticente în a se alătura direct sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, adesea din motive istorice, economice sau geopolitice. Convingerea acestora de a susține un mecanism juridic, chiar și fără a impune sancțiuni, ar reprezenta o victorie diplomatică semnificativă pentru Kiev, demonstrând o condamnare cvasi-universală a agresiunii, indiferent de alianțele politice tradiționale. De exemplu, în Adunarea Generală a ONU, rezoluțiile care condamnă invazia rusă au obținut un sprijin larg, dar nu unanim, indicând un clivaj care trebuie depășit pentru o justiție globală.
**De ce contează**
Crearea și sprijinul amplu pentru Tribunalul Special sunt esențiale pentru stabilirea unui precedent juridic internațional ferm împotriva crimelor de agresiune. Acesta ar trimite un mesaj clar că încălcările flagrante ale dreptului internațional nu vor rămâne nepedepsite, indiferent de puterea statului agresor. Pentru România și alte state din regiune, implicarea activă în acest demers contribuie la consolidarea securității colective și la respectarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Succesul acestui tribunal ar putea descuraja viitoare acte de agresiune și ar oferi o speranță victimelor conflictelor armate că justiția este, în cele din urmă, posibilă.
Pe termen scurt, Ucraina va continua să se concentreze pe eforturile diplomatice, în special pe atragerea statelor cheie menționate – Canada, Japonia, Noua Zeelandă, alături de națiuni din America Latină și Sudul Global. Provocarea majoră va fi transformarea intențiilor de aderare în ratificări concrete și funcționarea efectivă a tribunalului. Rămâne de văzut cum va fi structurată exact jurisdicția acestui tribunal în raport cu CPI și cum vor fi abordate aspectele legate de imunitatea șefilor de stat, o problemă complexă în dreptul internațional.
Capacitatea de a aduna dovezi și de a asigura cooperarea internațională în executarea mandatelor de arestare vor fi, de asemenea, teste cruciale pentru viitorul acestui mecanism de justiție.