Protest la Budapesta împotriva guvernului Peter Magyar

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Mii de susținători ai fostului premier ungar Viktor Orban au protestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Peter Magyar, denunțând un pachet de reforme constituționale ce vizează destituirea președintelui și recuperarea fondurilor deturnate. Fidesz acuză o subminare a statului de drept, în timp ce guvernul Magyar susține că reformele urmăresc restaurarea democrației după ani de abateri sub Orban.

EN

Brief

Thousands of supporters of former Hungarian Prime Minister Viktor Orban protested in Budapest against Peter Magyar's government, denouncing constitutional reforms aimed at ousting the president and recovering allegedly embezzled funds. Fidesz claims a subversion of the rule of law, while Magyar's government states the reforms aim to restore democracy after years of deviations under Orban.

Protest la Budapesta împotriva guvernului Peter Magyar
Sursa foto: stirileprotv.ro

Mii de susținători ai lui Viktor Orban au manifestat

Mii de cetățeni ungari, susținători ai fostului premier ultranaționalist Viktor Orban, au ieșit joi pe străzile Budapestei pentru a protesta împotriva actualului guvern condus de conservatorul Peter Magyar. Demonstrația, convocată de Fidesz, partidul lui Orban, a avut loc sub sloganul „Opriţi tirania”, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres. Potrivit portalului de știri Hvg.hu, câteva mii de persoane s-au adunat în fața sediului președinției, la Castelul Buda.

Fidesz, care a deținut puterea timp de 16 ani consecutivi sub conducerea lui Orban, înainte de a pierde alegerile parlamentare din aprilie 2026, a acuzat actualul guvern că „demontează statul de drept și instituționalizează tirania”. Protestatarii și-au exprimat vehement dezacordul față de un pachet de reforme constituționale propus parlamentului de guvernul condus de partidul Tisza al lui Magyar. Aceste reforme vizează extinderea autonomiei Oficiului Judiciar Național și a Curții Supreme, precum și stabilirea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru numirea unui magistrat în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Unul dintre obiectivele majore ale măsurilor introduse este destituirea actualului președinte, Tamas Sulyok, un politician considerat loial lui Orban. De asemenea, se propune crearea unei entități publice menite să recupereze fonduri presupus deturnate de oligarhi apropiați regimului fostului premier. Fostul președinte ungar Janos Ader, unul dintre fondatorii Fidesz, a declarat protestatarilor că „modificările constituționale anunțate de guvern semnifică prăbușirea statului de drept” și că urmăresc înlăturarea ilegală a lui Sulyok din funcție.

De cealaltă parte, guvernul condus de Peter Magyar susține că scopul reformelor este „restaurarea democrației constituționale”, argumentând că țara s-a abătut de la standardele sale democratice fundamentale în timpul mandatelor anterioare. Această poziție este susținută de analiștii care amintesc că, în timpul celor patru mandate consecutive la putere (2010-2026), Orban a fost criticat de Uniunea Europeană pentru subminarea statului de drept, centralizarea puterii, limitarea autonomiei sistemului judiciar, controlul presei și modificarea legii electorale. Aceste acțiuni au condus la înghețarea unei părți semnificative din fondurile UE alocate țării, aspect confirmat și de EFE.

Partidul Tisza al lui Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din 2026 cu o majoritate absolută, promițând în campania electorală demiterea înalților funcționari numiți de guvernul anterior, pe care i-au numit „marionetele lui Orban”. Obiectivele declarate includ restaurarea instituțiilor și îndeplinirea cerințelor Bruxelles-ului pentru deblocarea fondurilor comunitare. Criticile aduse de Fidesz, care califică protestul ca fiind „spontan planificat luni de zile” și acuză aducerea participanților cu autocare, amintesc de tactici politice similare observate în România, spre exemplu în cazul PSD.

Discrepanța dintre cele două viziuni este profundă: în timp ce Fidesz acuză o tentativă de lovitură de stat constituțională, guvernul Magyar vorbește despre o readucere a Ungariei pe drumul democratic. Această confruntare ideologică și politică este esențială pentru viitorul Ungariei și pentru relația sa cu Uniunea Europeană, care a monitorizat atent evoluțiile statului de drept din țară. Impactul acestor reforme ar putea fi resimțit nu doar la nivel intern, prin schimbări structurale în justiție și administrație, dar și la nivel european, prin potențiala deblocare a fondurilor europene și îmbunătățirea imaginii Ungariei.

De ce contează

Această confruntare politică din Ungaria este crucială pentru redefinirea traiectoriei democratice a țării, după un deceniu și jumătate de guvernare Orban, marcată de tensiuni cu Uniunea Europeană privind statul de drept. Rezultatul acestor reforme constituționale ar putea determina nu doar independența justiției și transparența guvernării, ci și accesul Ungariei la miliarde de euro din fondurile UE. Pentru cetățenii ungari, miza este o guvernare responsabilă și respectarea principiilor democratice, în timp ce pentru UE, este un test al capacității sale de a influența respectarea valorilor fundamentale în statele membre.

Următoarele etape ale acestei crize politice vor include dezbaterile parlamentare asupra pachetului de reforme constituționale, unde guvernul Magyar va trebui să își demonstreze capacitatea de a naviga prin opoziția vehementă a Fidesz. De asemenea, reacția instituțiilor europene la aceste propuneri va fi esențială, indicând dacă reformele sunt percepute ca un pas real către consolidarea democrației sau doar ca o schimbare de gardă.

Orice decizie privind destituirea președintelui Sulyok sau recuperarea fondurilor deturnate va fi analizată cu atenție, având potențialul de a declanșa noi tensiuni politice și juridice în Ungaria și în relația sa cu Bruxelles-ul.