Metodă ingenioasă pentru tăieri ilegale de păduri
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri, 10 iulie 2026, descoperirea unei scheme ingenioase de tăieri ilegale de arbori în Valea Ampoiului, județul Alba. Potrivit declarațiilor ministrului, citați de HotNews și Mediafax, inspectorii Gărzii Forestiere Cluj, responsabilă și pentru controlul silvic în Alba, au identificat 140 de arbori dezrădăcinați intenționat cu lanțuri, sub pretextul că ar fi fost doborâți de furtună, pentru a obține ulterior avize de exploatare "legale".
Practica, descrisă de ministrul Buzoianu, implica prinderea arborilor cu lanțuri și tragerea lor până la dezrădăcinare. Ulterior, infractorii susțineau că aceștia au căzut din cauza vântului puternic, obținând astfel documentele necesare pentru tăiere. "Îi prindeau cu lanțuri și apoi trăgeau să dezrădăcineze arborii. Se uitau la ei și spuneau: Au picat din cauza furtunii. Și așa obțineau avizele necesare să taie, cică legal, arborii respectivi", a detaliat Diana Buzoianu.
Această metodă a permis tăierea ilegală a 140 de arbori în Valea Ampoiului, o zonă împădurită din Munții Apuseni, care a fost în ultimii ani ținta mai multor controale privind exploatările forestiere. Descoperirea a condus la formularea a șapte sesizări penale, dintre care trei vizează infracțiunea de ultraj. Ministrul a subliniat angajamentul autorităților de a intensifica verificările și de a sesiza organele de anchetă ori de câte ori vor fi descoperite astfel de practici, declarând că "nu mai întoarcem ochii de la mafia lemnului".
Problema tăierilor ilegale de păduri reprezintă o provocare majoră pentru România, cu impact semnificativ asupra mediului și a economiei. Conform unui raport al Curții de Conturi din 2019, România a pierdut aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn în perioada 2007-2017 prin tăieri ilegale, valoarea prejudiciului fiind estimată la peste 5 miliarde de euro. Aceste cifre, deși anterioare, subliniază amploarea fenomenului și persistența metodelor ilegale, care evoluează pentru a ocoli legislația.
Situația din Valea Ampoiului nu este un caz izolat, ci reflectă o problemă sistemică, în care infractorii își adaptează tehnicile pentru a exploata lacunele legislative și deficiențele de control. În comparație cu alte țări europene, România se confruntă cu o presiune deosebit de mare asupra fondului forestier, parțial din cauza cererii crescute de lemn și a ineficienței sistemelor de monitorizare. În 2023, Eurostat a indicat că România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de defrișare din Uniunea Europeană, raportat la suprafața împădurită, deși datele oficiale privind tăierile legale sunt deseori contestate de organizațiile de mediu.
Criticii sistemului, inclusiv ONG-uri precum Greenpeace România, au avertizat în repetate rânduri că legislația actuală, deși a suferit modificări, permite în continuare interpretări și portițe care facilitează exploatările ilegale. De exemplu, prevederile referitoare la lemnul rezultat din doborâturi de vânt sau calamități naturale pot fi exploatate abuziv, așa cum s-a întâmplat în Valea Ampoiului. Răspunsul autorităților, prin Garda Forestieră și Ministerul Mediului, este de a intensifica controalele și de a colabora cu organele judiciare, însă eficiența pe termen lung depinde de o reformă legislativă profundă și de o monitorizare satelitară extinsă, așa cum au propus mai multe partide politice în platformele lor electorale din 2024.
Mai mult, incidentele de ultraj, menționate de ministrul Buzoianu, indică și un nivel de violență și intimidare la care sunt supuși inspectorii silvici. Aceste acte de agresiune descurajează personalul și complică eforturile de combatere a infracțiunilor forestiere. În ultimii cinci ani, peste 100 de cazuri de agresiune asupra personalului silvic au fost raportate la nivel național, conform datelor Sindicatului Silva, evidențiind riscurile asociate acestei profesii.
"Este treaba organelor judiciare să ducă aceste dosare în instanță", a declarat Diana Buzoianu, subliniind că persoanele vinovate trebuie să răspundă pentru tăierile ilegale și că "mafia lemnului trebuie să plătească pentru distrugerile pe care le face asupra pădurilor". Această poziție fermă indică o schimbare de abordare, de la simple amenzi administrative la urmărirea penală riguroasă.
De ce contează
Descoperirea acestei noi metode de tăiere ilegală a pădurilor în Valea Ampoiului, județul Alba, este crucială pentru că demonstrează persistența și adaptabilitatea infracționalității silvice. Aceasta subliniază necesitatea unor controale mai riguroase și a unor legi mai clare, care să nu permită interpretări abuzive. Impactul direct este asupra mediului, prin defrișări, și asupra comunităților locale, care pierd resurse naturale esențiale. Intensificarea acțiunilor penale și angajamentul autorităților de a combate "mafia lemnului" pot contribui la protejarea patrimoniului forestier al României și la descurajarea activităților ilegale.
Pe termen scurt, se așteaptă o intensificare a controalelor în zonele considerate vulnerabile și o colaborare mai strânsă între Garda Forestieră, Poliție și parchete. Rămâne de văzut dacă cele șapte sesizări penale vor duce la condamnări definitive și dacă pedepsele vor fi suficient de descurajatoare. O întrebare deschisă este și modul în care autoritățile intenționează să modifice legislația pentru a bloca astfel de "tertipuri" și pentru a asigura o monitorizare eficientă a fondului forestier, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi sateliții și dronele, pentru a preveni viitoarele infracțiuni.
De asemenea, este esențială asigurarea protecției personalului silvic.