Noi reguli pentru gestionarea deșeurilor și curățenia urbană.
Primăria Capitalei a anunțat joi, 9 iulie 2026, că a stabilit „reguli clare” pentru curățenia și managementul deșeurilor din București, propunând un regulament și două strategii detaliate. Aceste documente, menite să ghideze primăriile de sector și operatorii de salubrizare, au fost deja în dezbatere publică și urmează să fie supuse votului Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Principala modificare vizează introducerea sistemului „Plătești pentru cât arunci”, prin care tarifele de salubrizare vor fi calculate în funcție de cantitatea de deșeuri generată sau de modul de colectare, o inițiativă susținută de edilii locali pentru a responsabiliza cetățenii și a crește rata de reciclare.
Potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei, citați de HotNews, „am stabilit reguli clare pentru curățenia din București! Un regulament și două strategii de management a deșeurilor și dezvoltare a serviciului de salubrizare, care să ofere un ghid pentru primăriile de sector și operatori! Au fost în dezbatere, am primit feedback, iar azi ne-am întâlnit cu operatori și experți din domeniul salubrității, pentru a pune la punct noile prevederi.” Acest proces de consultare subliniază importanța colaborării dintre autorități, operatori și specialiști pentru implementarea unor soluții sustenabile.
Una dintre cele mai semnificative schimbări este tranziția de la colectarea pe patru fracții (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și deșeuri reziduale) la o colectare pe șapte fracții. Noile categorii includ hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, biodeșeuri/deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, deșeuri textile și deșeuri periculoase, fiecare având containere separate și culori specifice, conform informațiilor Digi24. Această extindere a fracțiilor de colectare este esențială pentru a atinge țintele europene de reciclare și pentru a reduce cantitatea de deșeuri depozitate.
Un aspect crucial al noii strategii este colectarea separată a resturilor alimentare, care vor fi aruncate distinct de gunoiul menajer, pentru a fi valorificate mai eficient. Deșeurile predominant vegetale provenite din gospodării individuale, parcuri și spații verzi vor fi colectate separat și supuse procesului de compostare. Similar, biodeșeurile alimentare vor fi tratate anaerob. Mai mult, deșeurile biodegradabile și vegetale neprelucrate termic și nepericuloase, provenite de la asociațiile de proprietari/locatari, vor putea fi compostate în spații special amenajate, fie individual, fie în regim comunitar, o măsură care încurajează implicarea activă a cetățenilor în gestionarea deșeurilor.
Implementarea sistemului „Plătești pentru cât arunci” reprezintă o inovație majoră pentru București. Tarifele de gunoi nu vor mai fi fixe, ci vor fi calculate direct proporțional cu volumul de deșeuri generat sau cu gradul de colectare separată. Acest principiu, cunoscut sub acronimul englezesc PAYT (Pay-As-You-Throw), este deja aplicat cu succes în numeroase orașe europene, cum ar fi Viena sau Ljubljana, unde a condus la o reducere semnificativă a cantității de deșeuri și la o creștere a ratei de reciclare. În România, alte orașe, precum Oradea, au început deja să exploreze modele similare, iar experiența acestora ar putea oferi lecții valoroase pentru Capitală.
Pe lângă aceste modificări, strategia prevede și amenajarea de Centre de Aport Voluntar (CAV), unde locuitorii vor putea depune ulei alimentar uzat, mobilă veche, saltele, textile, echipamente electronice și baterii. Aceste centre completează sistemul de colectare selectivă și oferă soluții pentru deșeuri voluminoase sau periculoase, care necesită un tratament special.
Curățenia stradală va beneficia, de asemenea, de noi reguli. Utilajele de măturat și spălat nu vor mai circula pe arterele cu transport în comun în orele de vârf (6:00-10:00 și 15:30-19:00), pentru a nu perturba traficul. De asemenea, 30% dintre operațiunile de colectare a deșeurilor se vor realiza pe timp de noapte, între orele 22:00 și 6:00, o măsură menită să fluidizeze circulația pe timpul zilei. O dată pe lună, vor fi organizate acțiuni de salubrizare unitară, care vor include măturat mecanizat și spălatul carosabilului, cu sprijinul Poliției Locale pentru eliberarea benzilor ocupate de mașini parcate.
Un alt aspect modern al strategiei este înlocuirea măturilor și periilor manuale cu aspiratoare stradale prevăzute cu filtre HEPA, o inovație care va contribui la o curățenie mai eficientă și la reducerea poluării cu praf. Operatorii de salubrizare vor fi monitorizați strict de primăriile de sector și li se vor impune indicatori de performanță riguroși, inclusiv colectarea și transportul separat al deșeurilor menajere din activități comerciale, tratarea aerobă a biodeșeurilor în instalații de compostare, tratarea anaerobă a biodeșeurilor în instalații de digestie anaerobă și tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalații speciale. Nerespectarea acestor măsuri poate atrage penalizări cuprinse între 500 și 25.000 de lei, conform Digi24 și HotNews.
Noua strategie propune și dezvoltarea unei instalații integrate de tratare a deșeurilor la nivelul întregului oraș, care va include o instalație de tratare mecanică a deșeurilor reziduale colectate în amestec, o instalație de tratare prin digestie anaerobă cu cogenerare de energie electrică și termică, și o instalație de compostare în sistem închis. Aceste investiții sunt esențiale pentru modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și pentru transformarea deșeurilor în resurse. Primăria Capitalei estimează că toate aceste măsuri ar trebui implementate până în anul 2033, un termen ambițios, dar necesar pentru alinierea la standardele europene și pentru îmbunătățirea calității vieții în București.
De ce contează
Aceste modificări sunt cruciale pentru București, un oraș care se confruntă de ani buni cu probleme serioase de salubrizare și reciclare. Prin adoptarea sistemului „Plătești pentru cât arunci” și extinderea colectării selective, Capitala se aliniază la practicile europene, contribuind la reducerea poluării și la creșterea calității mediului. Implementarea noilor tehnologii și monitorizarea strictă a operatorilor vor asigura o gestionare mai eficientă a deșeurilor, transformând o problemă într-o oportunitate de dezvoltare durabilă. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă nu doar un oraș mai curat, ci și o responsabilitate sporită, cu potențialul de a reduce costurile de salubrizare prin adoptarea unui comportament mai ecologic.
Următorul pas esențial este supunerea la vot a proiectelor în Consiliul General al Municipiului București. Succesul implementării va depinde nu doar de aprobarea politică, ci și de capacitatea primăriilor de sector de a colabora eficient cu operatorii de salubrizare și de a comunica transparent cu cetățenii. Provocările vor include investițiile masive necesare în infrastructura de colectare și tratare, educarea publicului și asigurarea conformității operatorilor cu noile standarde. Este de așteptat ca discuțiile în CGMB să fie intense, având în vedere impactul financiar și logistic al acestor măsuri.
Rămâne de văzut cum vor fi depășite aceste obstacole pentru a asigura un viitor mai curat pentru Capitală.