Noi reguli pentru o salubrizare mai eficientă
București: colectarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Primăria Capitalei a anunțat, vineri, 10 iulie 2026, propuneri substanțiale pentru modernizarea sistemului de colectare și gestionare a deșeurilor din București. Acestea includ extinderea colectării selective de la patru la șapte fracții, implementarea principiului „Plătești pentru cât arunci” și introducerea unor centre de aport voluntar. Proiectele, care au fost deja în dezbatere publică și discutate cu operatorii și experții din domeniu, urmează să fie supuse votului Consiliului General al Municipiului București, potrivit informațiilor publicate de Primărie pe pagina sa de Facebook și preluate de Agenția de presă Rador, care citează Radio București.
Una dintre cele mai semnificative modificări propuse este trecerea de la colectarea pe patru fracții (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și deșeuri reziduale) la șapte categorii distincte. Noile fracții includ hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, biodeșeuri/deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, deșeuri textile și deșeuri periculoase. Fiecare dintre aceste categorii va fi colectată în containere separate, marcate cu o culoare specifică, pentru a facilita procesul de reciclare și valorificare. Această extindere a colectării selective este esențială pentru atingerea țintelor europene de reciclare și pentru reducerea cantității de deșeuri depozitate.
Resturile alimentare și deșeurile predominant vegetale, provenite din gospodării individuale, parcuri și spații verzi, vor fi colectate separat. Acestea vor fi supuse proceselor de compostare sau tratare anaerobă, o metodă eficientă pentru transformarea materiei organice în resurse utile, cum ar fi biogazul și compostul. Primăria Capitalei menționează că deșeurile biodegradabile și vegetale neprelucrate termic și nepericuloase, colectate de la asociațiile de proprietari/locatari, vor putea fi compostate în spații special amenajate, fie individual, fie în regim comun.
O altă inițiativă cheie este introducerea sistemului „Plătești pentru cât arunci” (PAYT - Pay-As-You-Throw). Acest mecanism presupune calcularea tarifelor de salubrizare în funcție de cantitatea de deșeuri generată sau de modul în care acestea sunt colectate. Scopul este de a încuraja cetățenii să reducă volumul de deșeuri și să practice o colectare selectivă riguroasă, responsabilizând consumatorii și transformând gestionarea deșeurilor într-un serviciu mai echitabil și sustenabil. Acest model este deja implementat cu succes în mai multe orașe europene, contribuind la creșterea ratelor de reciclare și la reducerea costurilor pe termen lung.
Pentru a facilita colectarea deșeurilor voluminoase și periculoase, vor fi amenajate Centre de Aport Voluntar (CAV). Aici, locuitorii vor putea preda gratuit uleiul alimentar uzat, mobilierul vechi, saltelele, textilele, echipamentele electrice și electronice (DEEE) și bateriile. Aceste centre sunt vitale pentru a preveni aruncarea necontrolată a acestor tipuri de deșeuri, care pot fi dăunătoare mediului sau pot conține materiale valoroase, recuperabile prin reciclare specializată.
Noile proiecte vizează și îmbunătățirea curățeniei stradale. Se propune ca utilajele de măturat și spălat să nu mai circule pe arterele cu mijloace de transport în comun în orele de vârf, respectiv între 6:00-10:00 și 15:30-19:00, pentru a nu perturba traficul. De asemenea, cel puțin 30% din activitatea de colectare a deșeurilor va fi realizată pe timp de noapte, între orele 22:00 și 6:00, pentru a reduce disconfortul fonic și aglomerația din timpul zilei. Măturile și periile manuale vor fi înlocuite treptat cu aspiratoare stradale moderne, dotate cu filtre HEPA, pentru o eficiență sporită și o reducere a poluării cu praf.
O dată pe lună, vor fi organizate acțiuni de salubrizare unitară, care vor include simultan măturat mecanizat și spălatul carosabilului. Aceste operațiuni vor beneficia de sprijinul poliției locale, care va asigura eliberarea benzilor ocupate de mașini parcate, un aspect crucial pentru buna desfășurare a lucrărilor de curățenie. Monitorizarea operatorilor de salubrizare va fi realizată de primăriile de sector pe baza unor indicatori de performanță stricți. Acești indicatori includ colectarea și transportul separat al deșeurilor menajere din activități comerciale, tratarea aerobă a biodeșeurilor în instalații de compostare, tratarea anaerobă a biodeșeurilor în instalații de digestie anaerobă și tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalații speciale. Nerespectarea acestor obligații va atrage penalizări cuprinse între 500 și 25.000 de lei, conform Primăriei Capitalei.
Strategia propune, de asemenea, o nouă instalație integrată de tratare a deșeurilor, care va deservi întreg orașul. Aceasta va cuprinde o instalație de tratare mecanică a deșeurilor reziduale colectate în amestec, o instalație de tratare prin digestie anaerobă, incluzând o instalație de cogenerare de energie electrică și termică, și o instalație de compostare în sistem închis. Această abordare integrată este menită să maximizeze valorificarea deșeurilor și să minimizeze impactul asupra mediului. Toate aceste măsuri sunt planificate să fie implementate etapizat până în anul 2033, conform obiectivelor stabilite de municipalitate.
De ce contează
Aceste modificări sunt cruciale pentru București, un oraș care se confruntă de ani buni cu probleme serioase în gestionarea deșeurilor. Extinderea colectării selective și introducerea sistemului „Plătești pentru cât arunci” pot contribui semnificativ la creșterea ratei de reciclare, care în 2023 era mult sub media europeană de 55% pentru deșeurile municipale, potrivit Eurostat. O mai bună gestionare a deșeurilor reduce poluarea, contribuie la economia circulară și la îndeplinirea angajamentelor României față de Uniunea Europeană, evitând astfel amenzi substanțiale. Calitatea aerului și sănătatea publică vor beneficia, de asemenea, de pe urma unui oraș mai curat și mai eficient în gestionarea resurselor.
Implementarea acestor măsuri va necesita o campanie amplă de informare și educare a populației, precum și o colaborare eficientă între Primăria Capitalei, primăriile de sector și operatorii de salubrizare. Succesul proiectului depinde în mare măsură de adoptarea noilor obiceiuri de către cetățeni și de investițiile necesare în infrastructura de colectare și tratare.
Rămâne de văzut cum vor fi integrate aceste măsuri în strategiile pe termen lung și dacă termenele propuse, până în 2033, vor fi respectate, având în vedere complexitatea unui astfel de proiect la nivelul unei capitale europene.