Zalujnîi avertizează: „Rusia nu a pierdut războiul”

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Valerii Zalujnîi, fostul comandant al armatei ucrainene, a avertizat că este periculos să se presupună că Rusia a pierdut războiul, criticând optimismul analiștilor occidentali. El a descris conflictul ca fiind unul de uzură, în care câștigurile tactice au costuri extraordinare și niciuna dintre părți nu poate obține o victorie decisivă prin lovituri la distanță. Zalujnîi a subliniat că rezistența Ucrainei depinde critic de sprijinul continuu al aliaților, care dă semne de slăbire.

EN

Brief

Valerii Zaluzhnyi, Ukraine's former army commander, warned against assuming Russia has lost the war, criticizing Western analysts' optimism. He described the conflict as a war of attrition, where tactical gains come at extraordinary costs and neither side can achieve decisive victory through long-range strikes alone. Zaluzhnyi emphasized that Ukraine's resilience critically depends on sustained allied support, which he perceives as waning.

Zalujnîi avertizează: „Rusia nu a pierdut războiul”
Sursa foto: digi24.ro

Fostul șef al armatei ucrainene critică optimismul occidental

Valerii Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant al armatei ucrainene, a emis un avertisment clar, miercuri, 8 iulie, într-un articol de opinie publicat în The Telegraph, citat de Kyiv Independent: „Nu presupuneți că Rusia a pierdut războiul. Este o interpretare greșită și periculoasă a războiului.” Declarația sa vine în contextul unei percepții tot mai răspândite printre analiștii occidentali, care, potrivit lui Zalujnîi, pornesc de la premisa că „Rusia a pierdut efectiv războiul”, bazându-se pe succesele Ucrainei în loviturile asupra industriei petroliere ruse și a liniilor logistice. Fostul comandant subliniază că o astfel de evaluare este superficială și nu ia în considerare imaginea strategică de ansamblu a conflictului.

Zalujnîi, care a mai susținut această idee încă din 2023, descrie conflictul actual ca un „război de poziții și de uzură”, marcat de utilizarea intensivă a dronelor, a sistemelor de supraveghere și a capacităților de lovituri de precizie. „Acesta nu mai este un război al manevrelor rapide. Este un război de uzură”, a afirmat el, evidențiind costurile extraordinare ale fiecărui câștig tactic. Potrivit Digi24, el a explicat că succesul pe câmpul de luptă se măsoară acum în metri, nu în mile, și adesea la un preț disproporționat față de valoarea sa strategică, menținerea pozițiilor și evacuarea răniților devenind extrem de dificile sub supravegherea constantă a dronelor.

Cuvintele lui Zalujnîi sunt interpretate de mulți analiști ca o critică implicită la adresa succesorului său, generalul Oleksandr Sîrskîi. Sîrskîi a fost criticat în repetate rânduri pentru lansarea unor operațiuni ofensive considerate prost planificate și prost concepute, adesea atribuite Forțelor de Asalt, o ramură specializată care se subordonează direct lui Sîrskîi și care are reputația de a înregistra pierderi mari. Această tensiune subliniază diferențele de abordare strategică la vârful conducerii militare ucrainene.

Fostul șef al armatei ucrainene susține că logica de uzură a războiului depășește cadrul bătăliilor și operațiunilor individuale. El argumentează că nici campania de lovituri în adâncime a Ucrainei, nici cea a Rusiei nu sunt capabile să dea o lovitură decisivă. Deși recunoaște că atacurile ucrainene împotriva infrastructurii logistice și critice rusești au impus costuri reale Moscovei, Zalujnîi avertizează că aceste atacuri sunt costisitoare, solicitante din punct de vedere tehnologic și, în ultimă instanță, reciproce. Rusia își păstrează capacitatea de a riposta cu forță egală sau chiar mai mare, ceea ce înseamnă că niciuna dintre părți nu se poate baza pe această formă de război pentru a obține un rezultat strategic decisiv. Cu toate acestea, el consideră că operațiunile de lovitură în adâncime și la distanță medie ale Ucrainei ar putea consolida poziția țării în orice negocieri viitoare, oferind un avantaj diplomatic.

În viziunea lui Zalujnîi, niciuna dintre părți nu poate revendica victoria clară: Rusia nu este în măsură să-și atingă obiectivele inițiale de război, dar poate continua un război de uzură istovitor, iar Ucraina este capabilă să-și mențină independența, dar nu poate alunga cu forța forțele ruse de pe întreg teritoriul ucrainean. „Războaiele de uzură nu produc câștigători clari în sensul convențional al cuvântului. Se decid prin rezistență”, a scris Zalujnîi, conform ambelor surse. Această perspectivă contrastează cu optimismul care a caracterizat anumite evaluări occidentale, care au supraestimat impactul imediat al loviturilor ucrainene și al sancțiunilor economice asupra capacității de luptă a Rusiei. De exemplu, în 2023, estimările NATO indicau o reducere a producției de petrol rusesc, însă Moscova a reușit să-și reorienteze exporturile, limitând impactul sancțiunilor.

Un aspect crucial subliniat de Zalujnîi este dependența rezistenței Ucrainei de „sprijinul continuu al aliaților săi”, sprijin care, în opinia sa, dă semne de slăbire. „Schimbările politice de la Washington și diviziunile persistente din Europa ridică întrebări legitime cu privire la posibilitatea menținerii pe termen nelimitat a nivelului actual de sprijin”, a notat el. Această preocupare este justificată, având în vedere fluctuațiile în asistența militară și financiară acordată Kievului. De exemplu, datele din 2024 ale Institutului Kiel pentru Economia Mondială arătau o scădere a noilor angajamente de ajutor militar din partea UE și a SUA, comparativ cu vârful din 2022. Aceasta ridică dileme semnificative pentru strategii ucraineni, forțându-i să evalueze capacitatea de susținere a efortului de război pe termen lung.

De ce contează

Avertismentul lui Valerii Zalujnîi este esențial pentru înțelegerea realistă a conflictului din Ucraina. El contracarează o narațiune occidentală potențial periculoasă, care ar putea duce la relaxarea sprijinului pentru Kiev, bazată pe un optimism nejustificat. Prin descrierea războiului ca unul de uzură, Zalujnîi subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung, care să nu se bazeze pe victorii rapide, ci pe o capacitate susținută de rezistență și pe un flux constant de ajutor militar. Fără o înțelegere corectă a naturii conflictului, deciziile politice și militare ale aliaților ar putea fi eronate, punând în pericol nu doar viitorul Ucrainei, ci și stabilitatea securității europene.

În concluzie, analiza lui Zalujnîi reiterează o viziune strategică pe care a susținut-o constant, evidențiind transformarea războiului într-un conflict de uzură, în care victoria nu este definită de manevre rapide, ci de capacitatea de a rezista pe termen lung. Critica implicită la adresa strategiei actuale a armatei ucrainene, condusă de Sîrskîi, sugerează o diviziune de opinii la nivel înalt privind abordarea conflictului. Rămâne de văzut dacă avertismentul fostului comandant va influența percepția occidentală și politicile de sprijin pentru Ucraina.

Întrebările legate de continuitatea ajutorului extern și de capacitatea Ucrainei de a menține un război de uzură fără o victorie clară rămân deschise, definind, probabil, următorii ani ai acestui conflict istovitor.