Sora victimei lui Emil Gânj, sub brățară electronică

Judecătoria Luduș a emis un ordin de protecție împotriva surorii Andei Gyurca, victima lui Emil Gânj, obligând-o pe femeie să poarte o brățară electronică și să păstreze o distanță de 50 de metri față de concubinul ei. Decizia, pronunțată joi, 9 iulie 2026, vine la un an de la uciderea Andei Gyurca și a stârnit controverse, mai ales prin prisma declarațiilor avocatului Adrian Cuculis, care susține că femeia se afla deja sub protecția Poliției și ar fi fost, de fapt, victima agresiunilor.

Potrivit documentelor consultate de Libertatea, instanța a admis în parte cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș și a impus măsuri de protecție pentru o perioadă de șase luni. Pe lângă purtarea brățării electronice, femeii i-a fost interzis să contacteze bărbatul, inclusiv telefonic sau prin corespondență. Hotărârea este executorie, însă poate fi atacată cu apel în termen de trei zile de la pronunțare. Avocatul Adrian Cuculis, reprezentantul familiei victimei lui Emil Gânj, a calificat decizia ca fiind „incredibilă”, argumentând că femeia era deja în atenția autorităților ca persoană aflată sub protecție.

În motivarea deciziei, Judecătoria Luduș a reținut că sunt îndeplinite cele trei condiții esențiale pentru emiterea unui ordin de protecție, conform Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie: existența unui act de violență domestică, proveniența violenței de la un membru de familie și punerea în pericol a vieții, integrității fizice sau psihice ori a libertății victimei. Instanța a apreciat că probele administrate în dosar confirmă „acte de agresiune fizică”, inclusiv o lovire, și „acte de agresiune verbală” din partea femeii. De asemenea, s-a constatat că relația de concubinaj dintre cei doi îndeplinește condiția de membru de familie, iar acțiunile femeii ar fi creat o stare de pericol pentru integritatea fizică și psihică a bărbatului, considerând-o „o amenințare imediată”.

Cu toate acestea, avocatul Adrian Cuculis a prezentat o perspectivă diferită, susținând că femeia vizată de ordinul de protecție este, de fapt, sora Andei Gyurca, ucisă de Emil Gânj, și că aceasta ar fi fost agresată de concubinul său. „De menționat este că sora victimei lui Gânj se află în continuare în protecția Poliției, adică în timp ce ea era, de fapt, agresată, Poliția era din nou la ușa ei din Miheșu de Câmpie. Deși concubinul se afla în casa ei, cu antecedente la adresa ei extrem de violente, instanța stabilește că tot aceasta trebuie să fie pusă sub ordin de protecție”, a declarat Cuculis pentru Libertatea. Această contradicție între percepția avocatului și concluziile instanței subliniază complexitatea cazului și ridică semne de întrebare privind modul în care au fost evaluate probele și contextul general.

Cazul vine la exact un an de la crima din 8 iulie 2025, când Anda Gyurca a fost ucisă în Miheșu de Câmpie, județul Mureș, iar casa în care se afla a fost incendiată. Autorul, Emil Gânj, condamnat definitiv la închisoare pe viață, este în continuare de negăsit, devenind cel mai căutat infractor din România. Poliția a fost criticată pentru gestionarea inițială a cazului, inclusiv pentru descrierea sa publică, care nu corespundea realității, oferindu-i un avans considerabil. Această situație adaugă un strat de vulnerabilitate familiei victimei, care se confruntă acum cu o nouă provocare juridică, într-un context de traumă și incertitudine.

Incidența violenței domestice în România rămâne o problemă gravă. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), în 2023, au fost înregistrate peste 20.000 de cazuri de violență domestică, iar numărul ordinelor de protecție emise a crescut constant. Comparativ, la nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat din 2022 arată că aproximativ 22% dintre femei au experimentat violență fizică și/sau sexuală din partea unui partener intim. Cazul surorii Andei Gyurca evidențiază dificultățile în identificarea corectă a agresorului și a victimei, mai ales în situații complexe unde istoricul familial și contextul social joacă un rol important. Implementarea brățărilor electronice, deși o măsură menită să sporească siguranța, devine problematică atunci când este aplicată unei persoane care se consideră ea însăși victimă și aflată sub protecția autorităților.

Legislația românească, prin Legea 217/2003, a fost modificată și completată de-a lungul anilor pentru a oferi un cadru legal mai robust împotriva violenței domestice, inclusiv prin introducerea ordinului de protecție. Cu toate acestea, interpretarea și aplicarea legii de către instanțe pot genera situații paradoxale, cum este cea de față, unde percepția publică și cea juridică par să se contrazică. Este esențial ca sistemul judiciar să aibă mecanisme clare pentru a evalua corect dinamica abuzului în relațiile de familie, evitând victimizarea secundară și asigurând protecția reală a celor vulnerabili. Cazul actual, cu o victimă a unei crime anterioare și acum cu sora sa implicată într-un ordin de protecție, subliniază presiunea și dificultățile emoționale și legale cu care se confruntă familiile afectate de violență extremă.

De ce contează

Acest caz scoate în evidență deficiențele potențiale în aplicarea legii privind violența domestică și complexitatea situațiilor în care victimele pot ajunge să fie percepute ca agresori. Faptul că sora unei victime de crimă, aflată sub protecția Poliției, este obligată să poarte o brățară electronică, indică o posibilă eroare de judecată sau o evaluare incompletă a contextului. Această situație poate submina încrederea publicului în sistemul de justiție și în capacitatea autorităților de a proteja victimele, trimițând un mesaj descurajant celor care se confruntă cu violența în familie.

Decizia Judecătoriei Luduș va fi probabil contestată, având în vedere poziția fermă a avocatului Adrian Cuculis. Apelul, dacă va fi depus, va reprezenta o nouă oportunitate pentru instanțele superioare de a reevalua probele și de a clarifica situația. Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile la aceste acuzații și dacă vor fi luate măsuri pentru a investiga eventualele erori în gestionarea cazului. Între timp, Emil Gânj, criminalul condamnat la închisoare pe viață, rămâne în libertate, adăugând un strat suplimentar de incertitudine și pericol pentru familia Andei Gyurca.

Această situație tragică subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între instituțiile statului în cazurile de violență domestică și crimă.