Moscova acuză Alianța de iresponsabilitate și ambiții geopolitice
Ministerul rus al Afacerilor Externe a reacționat vehement la deciziile adoptate la recentul summit NATO, calificându-le drept „iresponsabile” și avertizând că ar putea conduce la o „catastrofă” globală. Purtătoarea de cuvânt, Maria Zaharova, a criticat Alianța pentru ceea ce ea a numit „fisuri” interne persistente și pentru utilizarea Ucrainei ca „material de consum” pentru obiective geopolitice, potrivit unei declarații citate de Digi24 și HotNews.ro.
Zaharova a subliniat că, în ciuda mesajelor oficiale de unitate, summitul nu a reușit să rezolve diferențele dintre aliați. Ea l-a vizat direct pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe care l-a numit „Mark Teflon”, sugerând că abilitățile sale diplomatice nu au fost suficiente pentru a „netezi asperitățile” din relațiile transatlantice. În mod notabil, oficialul rus a evitat criticile directe la adresa președintelui american Donald Trump, deși a făcut aluzie la lipsa de interes a acestuia față de securitatea europeană și la posibila retragere a forțelor americane de pe continent.
Potrivit Digi24, Zaharova a susținut că „fisurile din relaţiile transatlantice nu au dispărut, chiar dacă liderii ţărilor europene şi ai Canadei şi-au demonstrat fără rezerve loialitatea faţă de Washington” prin asumarea unor obligații suplimentare în domeniul apărării. Ea a acuzat statele membre NATO că își justifică aceste măsuri prin invocarea unei „amenințări” reprezentate de Federația Rusă, în ciuda faptului că „unii afirmă că nu există niciun semn al unui atac iminent”.
Declarațiile oficialului rus, așa cum sunt citate de HotNews.ro, au evidențiat că „Confruntarea cu Rusia are un caracter existenţial şi sistemic pentru NATO”. Această perspectivă rusească subliniază o diferență fundamentală de viziune strategică, Moscova considerând extinderea și consolidarea NATO o amenințare directă la adresa propriei securități, în timp ce Alianța percepe acțiunile Rusiei, în special invazia Ucrainei din 2022, ca o amenințare la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli.
Maria Zaharova a criticat vehement nivelul sprijinului militar promis Kievului la summit. Conform concluziilor reuniunii, Ucrainei i-a fost asigurat un ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro pentru anul 2026, cu angajamentul menținerii aceluiași nivel și în 2027. În viziunea Moscovei, NATO îi consideră pe ucraineni doar „materiale de consum pentru satisfacerea propriilor ambiţii geopolitice, fără a se gândi la soarta lor şi fără a ţine seama de interesele reale ale europenilor”. Aceasta a reiterat că direcția alianței nu s-a schimbat, accentul rămânând pe consolidarea capacităților militare ale Europei și pe „o înfrângere strategică a ţării noastre”, referindu-se la Rusia.
Un punct de divergență important, evidențiat de sursele rusești și citat de HotNews.ro, este percepția că „aliaţii din cadrul blocului sunt gata să cheltuiască miliarde de dolari pentru a sprijini regimul nazist de la Kiev şi activitatea sa teroristă, reducând în acelaşi timp cheltuielile destinate soluţionării problemelor socio-economice tot mai numeroase şi aducând un prejudiciu ireparabil bunăstării populaţiei Europei”. Această retorică, care asociază guvernul ucrainean cu nazismul, este o constantă a propagandei rusești și este respinsă de majoritatea comunității internaționale. De exemplu, în 2023, o rezoluție a Adunării Generale a ONU a condamnat glorificarea nazismului, dar a fost criticată de Rusia pentru că nu a menționat specific Ucraina.
Zaharova a sugerat că Washingtonul privește cu rezerve evoluțiile din cadrul alianței, menționând că „Problema Groenlandei nu se rezolvă conform scenariului american” și că există un „resentiment faţă de faptul că membrii alianţei s-au comportat, aşa cum se consideră la Washington, într-un mod nespecific alianţei, atunci când Statele Unite aveau nevoie de sprijinul lor”. Ea a adăugat că „Americanii nu s-au lăsat păcăliţi nici de contabilitatea creativă a lui Mark Rutte, care, jonglând cu cifrele, a încercat să-l convingă pe liderul lor de importanţa eforturilor depuse de europeni şi canadieni pentru creşterea cheltuielilor militare”.
În final, purtătoarea de cuvânt a criticat nivelul investițiilor în apărare asumate de statele NATO. „Este de remarcat, în acest context, recunoaşterea secretarului general al alianţei că s-au alocat atât de mulţi bani, încât industria nu reuşeşte să îi valorifice”, a afirmat ea. Referindu-se la estimările privind bugetele de apărare ale statelor membre, Zaharova a spus: „Conform estimărilor preliminare, în 2026 cheltuielile totale ale tuturor ţărilor membre pentru apărare ar trebui să ajungă deja la 1,8 trilioane [de dolari]. Câte lucruri bune s-ar putea face cu aceşti bani?”. Această sumă reprezintă o creștere semnificativă față de bugetele anterioare, de exemplu, în 2014, cheltuielile totale de apărare ale NATO erau de aproximativ 892 miliarde de dolari, conform datelor NATO.
De ce contează
Această reacție virulentă a Rusiei subliniază adâncirea prăpastiei dintre viziunea Moscovei și cea a NATO privind securitatea europeană și globală. Criticile rusești, deși previzibile, confirmă intenția Rusiei de a contesta legitimitatea și acțiunile NATO, continuând o retorică de confruntare. Pentru România și alte state din flancul estic al NATO, aceste declarații reconfirmă necesitatea consolidării apărării și a parteneriatelor strategice, în contextul unei agresiuni rusești percepute ca o amenințare directă. Mesajul Moscovei indică o escaladare a tensiunilor și o perspectivă sumbră asupra oricăror tentative de detensionare diplomatică pe termen scurt.
Comentariul Mariei Zaharova s-a încheiat cu o nouă critică la adresa conducerii NATO: „Aşa cum a constatat secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu este timp de ezitări. Păcat, pentru că dacă strategii NATO s-ar fi oprit şi ar fi reflectat, poate că nu ar fi luat decizii atât de iresponsabile, care pot duce la o catastrofă nu numai pentru alianţă, ci şi pentru întreaga lume”. Această declarație sugerează că Rusia consideră acțiunile NATO nu doar o amenințare la adresa sa, ci și un risc major pentru stabilitatea globală. Rămâne de văzut dacă această retorică va influența viitoarele decizii ale Alianței sau dacă va duce la o și mai mare izolare a Rusiei pe scena internațională.
Tensiunile dintre NATO și Rusia, exacerbate de conflictul din Ucraina, continuă să modeleze peisajul geopolitic, iar retorica belicoasă de ambele părți nu prevestește o detensionare iminentă a situației.