România își reconfirmă angajamentele de apărare și sprijin pentru Ucraina și Moldova
Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, după Summitul NATO de la Ankara, că România va continua să investească în apărare, să sprijine Ucraina și să susțină consolidarea securității Republicii Moldova. Liderii Alianței au reafirmat la Ankara angajamentul față de apărarea colectivă și importanța flancului estic, în contextul în care Rusia a fost desemnată „principala amenințare la adresa Alianței”. „Au fost mai multe chestiuni importante. Summitul de la Haga a fost un moment de cotitură când SUA au pus în discuție creșterea cheltuielilor de apărare. A fost un moment acum la un an să vedem cum suntem, iar răspunsul este că statele europene au luat în serios angajamentul de acum un an”, a afirmat președintele Dan, subliniind că România alocă 2,5% din PIB pentru apărare, la care se adaugă 1,2% pentru infrastructură.
Această reafirmare a poziției față de Rusia, considerată de NATO drept o amenințare majoră, a stârnit reacția imediată a Moscovei. Oficialii ruși au interpretat această declarație ca un semnal că „Europa se pregătește de război”, accentuând tensiunile geopolitice existente. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a avut o poziție similară, declarând după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în marja aceluiași summit, că „Federația Rusă rămâne principala amenințare” atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, potrivit Agerpres. Această unanimitate în percepția amenințării rusești subliniază gravitatea situației de securitate regionale și globale, impunând o coordonare strategică sporită între statele membre NATO.
Nicușor Dan a menționat, de asemenea, că o discuție importantă la summit a vizat modul de accelerare a transformării fondurilor alocate apărării în echipamente militare. România s-a alăturat Băncii pentru Apărare, care va avea unul dintre cele patru sedii în România, fapt ce ar trebui să contribuie la livrarea în timp util a echipamentelor necesare. Pe lângă sprijinul pentru Ucraina, considerat esențial pentru „apărarea Europei”, președintele a subliniat importanța Mării Negre din perspectivă militară și energetică, descriind-o ca „poarta de intrare în Europa a energiei din zona caspică”.
Pe durata summitului, președintele român a avut multiple întâlniri bilaterale. S-a consultat cu un grup de senatori americani privind interesul României pentru prezența militară și economică americană, precum și cu premierul canadian, discutând despre reactoarele de la Cernavodă și colaborarea în dezvoltarea de tehnologii nucleare. De asemenea, a avut întrevederi cu președintele Coreei de Sud, implicată în reabilitarea și construcția noilor facilități de la Cernavodă și în localizarea unor unități de producție militară, și cu premierul britanic, cu care a abordat chestiuni de securitate. Aceste discuții multilaterale și bilaterale subliniază rolul activ al României în cadrul Alianței și eforturile sale de a-și consolida poziția strategică.
Un aspect notabil al discuțiilor a fost și hub-ul de securitate civilă dezvoltat împreună cu Bulgaria, care va servi ca interfață între Europa și zona caspică, o inițiativă salutată de aliați. În ceea ce privește contribuția României la securitatea aliată, președintele a enumerat misiunea aeriană în țările baltice, programul comun cu Turcia și Bulgaria pentru deminarea în Marea Neagră și diversele forme de ajutor acordat Ucrainei. În viitor, intenția este de a extinde colaborarea în funcție de discuțiile care vor avea loc. Conform datelor Eurostat din 2023, România s-a clasat printre primele țări din UE în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării, depășind media europeană și angajamentul de 2% asumat de statele membre NATO.
Întrebat despre atmosfera din sală în raport cu președintele Trump și satisfacția acestuia, Nicușor Dan a descris summitul ca fiind „unul de etapă”, unde reprezentanții țărilor au prezentat progresele în atingerea obiectivelor de apărare. El a subliniat că „mai importantă decât discuția în sală a fost declarația comună care spune că păstrăm unitatea transatlantică și alianța prin aceste eforturi suplimentare.” Referitor la găzduirea unui viitor summit NATO, președintele a declarat că răspunsul României este afirmativ, dar fără a se bloca pe un an anume, cum ar fi 2029.
O altă temă abordată a fost instabilitatea politică internă din România, despre care președintele a afirmat că a fost întâmpinată cu „curiozitate, nu cu îngrijorare” de către interlocutori. El a asigurat că România își va continua „direcția prooccidentală”, o direcție confirmată și de partenerii externi. În contextul crizei politice actuale, Nicușor Dan a menționat că va cere liderilor partidelor să prezinte luni soluții concrete pentru formarea unei majorități parlamentare, reiterând că nu va propune un premier fără șanse reale de a obține sprijinul necesar. A exclus, de asemenea, acceptarea voturilor din partea AUR pentru formarea unui guvern.
În ceea ce privește situația azilelor din Bihor, subiect care a generat un scandal public, președintele a recunoscut „deficiențele foarte multe” ale statului român, în special la nivelul organismelor de control. El a calificat rezolvarea acestei probleme ca un „proces de termen lung”, criticând lipsa de date concrete și strategii clare. „România e un stat care funcționează cu povești, narative, cu politicieni care declară, declamă, se ceartă între ei, dar n-avem cifre. Câți oameni sunt în această situație, câte locuri sunt la centrele publice, câte în cele private, care este strategia statului român pentru rezolvarea problemei?”, a punctat Nicușor Dan, subliniind că în absența unor indicatori clari, se ajunge la simple opinii, nu la soluții eficiente. Această critică se aliniază cu rapoartele Consiliului Europei din 2024, care au evidențiat persistența unor deficiențe sistemice în sistemul de asistență socială din România.
De ce contează
Declarațiile președintelui Nicușor Dan de la Summitul NATO subliniază angajamentul ferm al României față de securitatea regională și europeană, într-un context geopolitic volatil. Reafirmarea Rusiei ca principală amenințare și investițiile continue în apărare demonstrează o aliniere strategică esențială pentru stabilitatea flancului estic al NATO. Implicarea României în proiecte energetice și de securitate în Marea Neagră, precum și discuțiile bilaterale cu actori cheie, consolidează rolul țării ca pilon de stabilitate. De asemenea, deschiderea față de găzduirea unui viitor summit NATO ar putea amplifica profilul internațional al României, atrăgând atenția asupra importanței sale strategice în regiune.
Concluzie Summitul NATO de la Ankara a reconfirmat prioritățile de securitate ale Alianței și rolul activ al României în cadrul acesteia. În ciuda instabilității politice interne, mesajul transmis de președintele Nicușor Dan a fost unul de continuitate a direcției prooccidentale și de angajament față de valorile euro-atlantice. Provocările rămân, de la transformarea eficientă a investițiilor în apărare la soluționarea problemelor sistemice interne, cum ar fi cele din sistemul de asistență socială. Următorii pași vor include negocierile pentru formarea unei noi majorități guvernamentale și implementarea strategiilor de securitate și dezvoltare, într-un efort continuu de a consolida reziliența României și a regiunii în fața amenințărilor actuale și viitoare.
Dialogul cu partenerii internaționali și rezolvarea problemelor interne vor fi cruciale pentru menținerea credibilității și stabilității țării.