Angajamente de apărare, securitate regională și dialog politic intern.
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, 8 iulie 2026, o conferință de presă la finalul Summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă și au anunțat investiții militare semnificative. Dan a subliniat că România își dorește extinderea prezenței militare și economice a Statelor Unite în țară, considerând acest aspect esențial pentru securitatea regională și prosperitatea națională. „Am vorbit despre viziunea comună despre viitorul NATO și despre relația bilaterală, cu interesul nostru de a menține și extinde prezența militară americană în România și de a extinde prezența economică a SUA în România, investiții consistente care să aducă un plus de securitate”, a declarat șeful statului, potrivit HotNews.ro.
Summitul de la Ankara, descris de președintele Dan ca fiind „un summit de etapă”, s-a concentrat pe stadiul implementării angajamentelor statelor membre privind cheltuielile pentru apărare. Liderii NATO au anunțat investiții de peste 50 de miliarde de dolari în achiziții publice pentru apărare și o creștere a bugetelor militare în Europa și Canada, cu un angajament de a suplimenta investițiile în cerințele de bază cu peste 139 de miliarde de dolari, conform Gândul.ro. România, în 2026, alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, la care se adaugă încă 1,2% din PIB pentru cheltuieli în domeniu, cu 40% din cei 2,5% destinați înzestrării și achiziției de echipamente noi, a precizat Nicușor Dan. Un aspect pozitiv pentru România este reafirmarea în declarația finală a summitului că Rusia rămâne principala amenințare la adresa Alianței, consolidând importanța Flancului Estic, o perspectivă evidențiată de B1TV.
În cadrul discuțiilor, s-a abordat și modalitatea de a transforma mai rapid fondurile alocate apărării în echipamente și capabilități militare. Președintele român a menționat interesul României pentru programul de drone la care s-a alăturat și pentru Banca pentru Apărare, care va avea unul dintre cele patru sedii în România. De asemenea, a fost discutată flexibilizarea procedurilor de achiziție pentru a asigura livrarea echipamentelor în timp util, evitând întârzieri de 3-5 ani, așa cum se poate întâmpla în cadrul actual. Aceste inițiative vizează modernizarea și consolidarea capacităților de apărare ale Alianței, esențiale într-un context internațional tensionat, marcat de continuarea războiului din Ucraina și de presiunile președintelui american Donald Trump pentru majorarea investițiilor europene în apărare, după cum a relatat Digi24.
Președintele Dan a avut o serie de întâlniri bilaterale importante în marja summitului. S-a întâlnit cu premierul canadian pentru a discuta despre reactoarele de la Cernavodă și despre posibilitatea de a exporta tehnologii nucleare româno-canadiene pe piața globală. Discuțiile cu președintele Coreei de Sud au vizat implicarea acestei țări în reabilitarea și construcția noilor facilități de la Cernavodă, precum și localizarea unor unități de producție militară în România. Întrevederea cu premierul britanic Keir Starmer s-a axat pe chestiuni de securitate, prezența militară britanică în România și gestionarea incidentelor cu drone, șeful statului mulțumind pentru participarea Regatului Unit la misiunea de Poliție Aeriană Întărită. Un alt punct important a fost întâlnirea cu o delegație de senatori americani, cu care s-a discutat despre viziunea comună asupra viitorului NATO și despre interesul României de a menține și extinde prezența militară și economică a SUA, conform Digi24 și B1TV.
România participă activ la mai multe misiuni și proiecte NATO. Nicușor Dan a enumerat misiunea aeriană în țările baltice, programul comun cu Turcia și Bulgaria pentru deminarea la Marea Neagră, extins acum și la infrastructura critică, inclusiv Neptun Deep și conexiunea cu țărmul, precum și ajutorul pentru Ucraina. Președintele a informat aliații și despre progresele realizate împreună cu Bulgaria pentru un hub de securitate civilă, care va servi ca interfață între Europa și zona Caspică. În intervenția sa la summit, Nicușor Dan a reiterat sprijinul României pentru Ucraina și a ridicat două subiecte esențiale pentru Flancul Estic: solicitarea ca partenerii să contribuie la capacitățile de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, atât din perspectivă militară, cât și energetică, ca poartă de intrare a energiei din zona Caspică în Europa.
Pe plan intern, în contextul crizei politice din România, președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre instabilitatea guvernamentală și prezența miniștrilor interimari la summit. El a declarat că liderii aliați au manifestat „curiozitate, nu îngrijorare”, subliniind că România nu este un caz singular în Europa, unde spectrul politic este tot mai divizat. A dat exemplul Danemarcei, unde 12 partide în Parlament au necesitat două luni pentru a forma o coaliție, sugerând că România este „în trend”. Președintele a reasigurat partenerii că România își continuă direcția pro-occidentală și își respectă angajamentele. Referitor la formarea unui nou guvern, Nicușor Dan a declarat că nu va propune un premier fără șanse reale de a strânge o majoritate parlamentară, respingând ferm orice colaborare sau acceptare a voturilor din partea AUR, o poziție constantă, reafirmată de toate sursele.
În privința situației azilelor ilegale descoperite în Bihor, președintele a recunoscut deficiențele majore ale organismelor de control din România și a transmis compasiune pentru victime. El a criticat modul în care statul român funcționează pe „povești și narative”, în loc de date concrete și strategii pe termen lung, subliniind lipsa unor cifre clare privind numărul persoanelor afectate, capacitatea centrelor publice și private, sau o strategie pe 3-5 ani pentru rezolvarea problemei. Această incapacitate de a funcționa cu strategii clare și indicatori este o problemă generală, a mai adăugat președintele. De asemenea, Nicușor Dan a abordat subiectul jocurilor de noroc, evitând un răspuns categoric și pledând pentru o dezbatere amplă în societate, care să includă aspecte precum legalitatea, vârsta minimă, promovarea și publicul țintă.
Președintele a clarificat și declarațiile sale anterioare despre „sistem”, explicând că, în calitate de șef de stat, rolul său nu este de activist, ci de reformator instituțional, exercitat prin atribuțiile constituționale. A recunoscut existența unor persoane care exercită autoritate și putere în mod nelegitim în cadrul statului român, dar a subliniat că va acționa din poziția sa de președinte pentru a reforma statul, conform mandatului primit de la cetățeni. Despre consilierul de stat Florin Vlădică și legăturile sale publice, Nicușor Dan a considerat că simpla participare la întâlniri sau mese comune nu este relevantă, asigurând că nicio decizie a Administrației Prezidențiale nu va fi influențată nelegitim de vreun cerc de interese, toate deciziile trecând prin avizul său direct.
De ce contează
Declarațiile președintelui Nicușor Dan după Summitul NATO de la Ankara sunt cruciale pentru înțelegerea direcției de politică externă și de securitate a României, dar și pentru reflectarea asupra provocărilor interne. Reafirmarea angajamentului României față de NATO, solicitarea extinderii prezenței militare americane și accentul pe securitatea Mării Negre și a Republicii Moldova transmit un mesaj clar de stabilitate și aliniere euro-atlantică. Totodată, critica adusă funcționării statului român, cu lipsa de strategii pe termen lung și deficiențele instituționale, subliniază necesitatea unei reforme profunde care să afecteze direct viața cetățenilor, de la servicii sociale până la gestionarea crizelor.
În concluzie, Summitul NATO de la Ankara a reafirmat unitatea Alianței în fața amenințărilor, în special a Rusiei, și a marcat angajamente ferme pentru creșterea cheltuielilor militare și modernizarea capabilităților. România, prin vocea președintelui Nicușor Dan, și-a consolidat poziția pe Flancul Estic și a pledat pentru o implicare sporită a aliaților în securitatea regională, inclusiv în Republica Moldova și la Marea Neagră. Pe plan intern, președintele se confruntă cu o criză politică persistentă, încercând să medieze formarea unui nou guvern și refuzând categoric colaborarea cu AUR. Rămâne de văzut dacă liderii politici vor reuși să depășească impasul și să propună o soluție stabilă pentru guvernare, având în vedere întâlnirea programată pentru luni, 14 iulie 2026, la Cotroceni.
De asemenea, provocările legate de funcționarea statului și de protejarea cetățenilor vulnerabili necesită o abordare strategică pe termen lung, aspect pe care președintele a insistat că lipsește în prezent.