Perseverență academică la vârstă înaintată
Polonez contestă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Józef Peruga, un fost șofer de autobuz din Kalisz, Polonia, în vârstă de 87 de ani, a contestat rezultatele examenului de Bacalaureat (Matura) din acest an, după ce a fost respins pentru a treia oară consecutiv. Decizia sa vine în ciuda unui nou eșec la probele de limba germană, limba polonă și matematică, el considerând că performanța sa nu a fost reflectată corect de notele primite. „Simt că am fost nedreptățit”, a declarat Peruga pentru publicația Super Express, citată de TVPWorld și MEDIAFAX.
Peruga a intrat în atenția publică în 2024, când a devenit cel mai în vârstă candidat la examenul de Matura din Polonia, la vârsta de 85 de ani. La prima sa încercare, în 2024, a reușit să promoveze probele la limba germană și geografie, dar a fost respins la limba polonă și matematică. Hotărât să-și îndeplinească visul de a obține diploma de liceu, a revenit la examen și în anii următori. Povestea sa a fost amplu mediatizată, devenind un simbol al perseverenței și al dorinței de a învăța la orice vârstă.
Născut în 1939, viața lui Józef Peruga a fost marcată de evenimente istorice dramatice. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la o vârstă fragedă, a fost internat într-un lagăr german din orașul Łódź, după invazia Poloniei de către Germania nazistă. După încheierea conflictului, și-a continuat studiile la o școală tehnică din apropierea orașului Kalisz. De-a lungul vieții, a avut diverse ocupații, lucrând ca lăcătuș, producător de covoare și, ulterior, șofer de autobuz.
Dorința sa de a obține o diplomă oficială de Bacalaureat persistă, chiar dacă anul trecut primarul orașului Kalisz i-a oferit o diplomă onorifică. „Pentru mine, educația a fost întotdeauna cel mai important lucru. Toată viața am trăit fără această diplomă de liceu”, a mărturisit el, subliniind importanța personală a acestui act formal de recunoaștere a studiilor.
În ciuda rezultatelor dezamăgitoare din acest an, Józef Peruga susține că a fost mulțumit de modul în care a rezolvat subiectele la limba polonă și că la matematică a fost „foarte aproape” de nota de promovare. Această percepție subiectivă a performanței sale stă la baza deciziei de a depune o contestație. El nu exclude posibilitatea de a se înscrie din nou la examen și anul viitor, demonstrând o tenacitate remarcabilă.
Statisticile generale ale examenului de Matura din Polonia pentru sesiunea din acest an, conform Comisiei Centrale de Examinare, indică o rată de promovare de peste 81% dintre candidați. Aproximativ 12% dintre elevii care au picat o singură probă obligatorie vor avea o a doua șansă în sesiunea din luna august. În contrast, peste 6% dintre candidații care nu au promovat mai multe probe obligatorii, similar cu situația lui Peruga, vor trebui să aștepte sesiunea de anul viitor pentru a reîncerca. Aceste date subliniază dificultatea examenului și pentru candidații mai tineri, nu doar pentru cei în vârstă.
În Polonia, promovarea examenului de Matura este o condiție esențială pentru admiterea la universitate, similar sistemului de Bacalaureat din România. Probele obligatorii includ limba polonă, matematica și o limbă străină. Această cerință face ca obținerea diplomei să fie crucială pentru cei care aspiră la studii superioare, iar pentru Józef Peruga, reprezintă o validare personală a unui parcurs educațional întrerupt de vicisitudinile istorice și ale vieții.
Deși cazul său este unul excepțional datorită vârstei, el ilustrează o tendință mai largă de învățare pe tot parcursul vieții și de depășire a barierelor percepute. În Uniunea Europeană, conceptul de educație continuă este tot mai promovat, iar inițiative precum „Agenda europeană pentru învățare a adulților” încurajează participarea persoanelor de toate vârstele la programe de formare și certificare. Cazul lui Peruga, deși unic prin context, se aliniază acestei viziuni europene asupra educației ca proces continuu.
De ce contează
Cazul lui Józef Peruga este mai mult decât o simplă știre despre un pensionar perseverent; el subliniază importanța educației formale și a recunoașterii acesteia, indiferent de vârstă. Demonstrează că aspirația spre cunoaștere și împlinire personală nu are limite temporale. Pentru sistemele educaționale, povestea sa ridică întrebări despre flexibilitatea evaluării și despre modul în care sunt susținuți cursanții adulți. De asemenea, oferă o perspectivă inspirațională asupra rezilienței umane și a dorinței de a-și îndeplini obiectivele, chiar și după decenii.
În viitor, rămâne de văzut dacă contestația lui Józef Peruga va avea succes și, în caz contrar, dacă va continua să se pregătească pentru o nouă sesiune de examen în 2027. Perseverența sa continuă să inspire și să genereze discuții despre rolul educației formale în viața individuală și despre relevanța diplomelor, chiar și la o vârstă înaintată. Cazul său ar putea stimula dezbateri despre adaptarea programelor de examen pentru candidații adulți sau despre recunoașterea experienței de viață ca parte a procesului educațional.
Indiferent de rezultatul final, povestea lui Peruga a cimentat deja ideea că niciodată nu este prea târziu să înveți și să îți urmărești visurile academice.