Demisia lui Munteanu declanșează procesul de formare a Guvernului
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a inițiat consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, în urma demisiei neașteptate a fostului premier Alexandru Munteanu. Întâlnirile sunt programate pentru vineri, 10 iulie, și sâmbătă, 11 iulie 2026, la Președinție, conform anunțului făcut joi, 9 iulie. Acest demers este în strictă conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, având ca scop formarea unui nou Guvern.
Programul consultărilor, detaliat de deschide.md și confirmat de Președinție, include întâlniri cu majoritatea fracțiunilor parlamentare. Vineri, 10 iulie, Maia Sandu se va întâlni cu reprezentanții „Democrația Acasă” la ora 10:00, cu „Partidul Nostru” la ora 11:00, cu „Alternativa” la ora 13:00, cu „Partidul Comuniștilor din Republica Moldova” la ora 14:00 și cu „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” la ora 15:00. Seria consultărilor va continua sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, cu fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Cu toate acestea, procesul nu este lipsit de controverse. Mișcarea Alternativa Națională (MAN) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au anunțat că vor boicota discuțiile de la Președinție. PSRM susține că aceste consultări sunt „pur formale, menite doar să mimeze respectarea Constituției”, în timp ce MAN a calificat procesul drept „o farsă”. Această poziție a partidelor de opoziție subliniază tensiunile politice existente și dificultatea de a ajunge la un consens rapid.
Fostul premier Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcție pe 3 iulie 2026, motivând că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. Într-o primă reacție după demisie, Maia Sandu a declarat că Munteanu a avut „mână liberă” să conducă Guvernul și că plecarea sa a fost o inițiativă personală. Această declarație, alături de lipsa unor motive concrete detaliate de Munteanu, a alimentat speculațiile privind posibile disensiuni interne sau presiuni politice. Interimatul este asigurat de vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, numit în funcție pe 7 iulie și intrat în vigoare pe 8 iulie 2026, până la formarea unui nou Guvern.
Contextul politic din Republica Moldova este unul complex, marcat de o instabilitate guvernamentală relativă în ultimii ani. De la obținerea independenței în 1991, țara a avut numeroase guverne, un factor care a încetinit reformele și a generat incertitudine. Spre exemplu, în ultimul deceniu, Republica Moldova a avut peste cinci prim-miniștri, o frecvență mult mai mare comparativ cu media europeană, unde stabilitatea guvernamentală este, în general, mai pronunțată. Această fluctuație a liderilor executivi a fost adesea legată de luptele politice interne și de influențe externe.
Deși Constituția prevede clar pașii pentru desemnarea unui nou premier, boicotul anunțat de PSRM și MAN ridică semne de întrebare asupra legitimității percepute a procesului. Într-un sondaj realizat de Gândul, care întreabă cu ce candidat ar vota alegătorii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale anticipate, se reflectă o fragmentare a preferințelor electorale, ceea ce ar putea complica și mai mult formarea unei majorități parlamentare stabile pentru susținerea unui nou cabinet. Acest lucru subliniază importanța negocierilor din aceste zile.
Numele potențialului viitor premier va fi anunțat de către Maia Sandu după încheierea negocierilor cu partidele, în conformitate cu prevederile constituționale. Procesul este crucial pentru stabilitatea politică și economică a țării, mai ales în contextul aspirațiilor sale europene. Un guvern stabil și funcțional este esențial pentru implementarea reformelor necesare pe calea integrării în Uniunea Europeană și pentru gestionarea provocărilor economice și sociale.
De ce contează
Acest proces de consultări este vital pentru Republica Moldova, având implicații directe asupra stabilității politice și a parcursului european al țării. O guvernare stabilă și legitimă este crucială pentru a avansa reformele necesare în justiție, economie și administrație publică, care sunt condiții esențiale pentru integrarea europeană. Incertitudinea politică poate descuraja investițiile străine și poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului, ceea ce, la rândul său, poate duce la o creștere a migrației și la o încetinire a dezvoltării economice. Prin urmare, desemnarea rapidă și eficientă a unui nou premier este de o importanță strategică majoră pentru viitorul Republicii Moldova.
După încheierea consultărilor de vineri și sâmbătă, se așteaptă ca președinta Maia Sandu să anunțe numele candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru. Acest candidat va trebui ulterior să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru programul de guvernare și lista miniștrilor. Rămâne de văzut dacă partidele boicotante își vor menține poziția sau dacă vor exista negocieri ulterioare care să le includă în procesul de formare a majorității.
Provocarea principală va fi construirea unei coaliții suficient de puternice pentru a asigura stabilitatea necesară unui mandat complet, având în vedere fragmentarea politică actuală și necesitatea de a aborda multiplele crize interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova.