Un fost ofițer SBU, arestat pentru crimă
Anastasia Berezovskaia, cetățeana ucraineană în vârstă de 39 de ani, căutată de Interpol pentru implicarea într-un atac cu bombă în Monaco, a fost găsită moartă lângă Kiev, fiind ucisă prin împușcare. Descoperirea cadavrului său, pe 3 iulie, a condus rapid la arestarea a doi suspecți de către forțele de ordine ucrainene, inclusiv un fost ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vitaliy Jikovici. Acest caz complex a scos la iveală nu doar detalii șocante despre modul în care Berezovskaia a fost asasinată, dar și posibile legături cu serviciile de securitate ucrainene în contextul atentatului de la Monaco, ceea ce ridică întrebări serioase despre rețeaua de influență și operațiunile clandestine.
Potrivit presei ucrainene, Tribunalul Districtual Pechersky din Kiev l-a arestat preventiv pe Vitaliy Jikovici, fără drept de cauțiune. Jikovici este suspectat de uciderea Berezovskaiei, care, la rândul ei, era căutată de Interpol din 3 iulie pentru tentativa de omor asupra omului de afaceri ucrainean Vadim Ermolaev, aflat sub sancțiuni, în Monaco. Procurorul a declarat în ședința de judecată că Berezovskaia a fost ucisă pe 3 iulie lângă satul Iurov din regiunea Kiev de către Vladislav Reut și complicele său, Vitali Jikovici. Avocatul lui Jikovici a solicitat o măsură preventivă alternativă, arest la domiciliu, și a menționat că Jikovici a fost membru al Sectorului Drept, a servit în poliție și a fost angajat al SBU.
Atentatul din Monaco, petrecut pe 29 iunie, în jurul orei 21:00, a rănit grav trei persoane, inclusiv oligarhul ucrainean Vadim Ermolaev și membri ai familiei sale, conform rapoartelor de presă. Ancheta inițială a vizat un bărbat filmat de camerele de supraveghere, însă ulterior s-a stabilit că suspectul era o femeie, Anastasia Berezovskaia, care ar fi putut să se deghizeze. Această schimbare în identitatea suspectului principal a complicat investigația. Surse citate de mai multe agenții media, inclusiv cele care au relatat despre arestarea lui Jikovici, indică faptul că anchetatorii din Monaco iau în considerare o posibilă implicare a SBU în tentativa de asasinat a lui Ermolaev. Această ipoteză este întărită de faptul că Jikovici, un fost ofițer SBU, este acum implicat direct în uciderea suspectei principale.
Vladislav Reut, unul dintre suspecții în uciderea Anastasiei Berezovskaia, a oferit o mărturie detaliată în instanță, susținând că Jikovici ar fi tras cele patru focuri de armă fatale. Reut a declarat că Jikovici l-a contactat pe 3 iulie, cerându-i să o ia pe Berezovskaia, care se deplasa din Jitomir spre Kiev. Jikovici i-ar fi spus lui Reut că Berezovskaia trebuia ascunsă din cauza unor amenințări legate de un alt caz. Reut a afirmat că nu știa despre intenția lui Jikovici de a o ucide. El a povestit cum, în timpul călătoriei, Jikovici a scos un pistol Makarov cu amortizor și a insistat ca Berezovskaia să fie doar ascunsă, nu ucisă. Jikovici l-a asigurat că arma era pentru intimidare, în cazul în care Berezovskaia ar fi intrat în panică.
Conform mărturiei lui Reut, Berezovskaia se comporta nervos, iar Jikovici a încercat să o calmeze, spunându-i că va fi într-un loc sigur. La instrucțiunile lui Jikovici, au oprit mașina într-o zonă împădurită. După ce Jikovici i-a înmânat arma lui Reut și a distras-o pe Anastasia, făcându-i semn lui Reut să o împuște. Reut a refuzat, iar apoi Jikovici i-a luat arma și a împușcat-o pe Berezovskaia de patru ori: primul foc în ceafă, iar celelalte trei în trunchi, după ce aceasta a căzut. Ulterior, Jikovici i-a ordonat lui Reut să sape o groapă și a percheziționat victima, luând telefoane, ceas, brichetă și portofel. Apoi, au aruncat toate obiectele și arma într-un lac, iar Jikovici l-a amenințat pe Reut, spunându-i că el și părinții săi vor fi următorii dacă i se întâmplă ceva.
Reut a explicat că inițial nu a spus întregul adevăr anchetatorilor din cauza fricii de represalii, deoarece nu știa dacă Jikovici fusese reținut. El a subliniat că a ucis oameni în război, apărând țara, dar nu avea motive să ucidă o femeie neînarmată. Reut a sugerat că Jikovici avea un motiv personal, deoarece Berezovskaia era martoră într-un alt proces penal al său și ar fi putut depune mărturie împotriva lui. Parchetul ucrainean a confirmat că Berezovskaia s-a aflat în afara Ucrainei în perioada 22 martie 2025 – 1 iulie 2026, ceea ce coincide cu perioada atentatului din Monaco și cu revenirea ei în Ucraina înainte de a fi ucisă.
Această succesiune de evenimente – atentatul din Monaco, căutarea internațională a Berezovskaiei și asasinarea ei ulterioară de către un fost ofițer SBU – subliniază complexitatea și ramificațiile operațiunilor clandestine în contextul conflictului din Ucraina. În 2024, un raport al Parlamentului European sublinia creșterea interferențelor străine și a operațiunilor de dezinformare, ceea ce face ca astfel de cazuri să fie analizate cu maximă atenție de autoritățile internaționale. Implicarea unor foști sau actuali membri ai serviciilor de securitate într-un act de violență pe teritoriul european și apoi într-o crimă pe teritoriul național, ridică semne de întrebare cu privire la controlul și responsabilitatea acestor entități.
De ce contează
Acest caz este de o importanță majoră, deoarece implică nu doar o crimă, ci și posibile legături cu serviciile de securitate ucrainene și un atentat pe teritoriul Uniunii Europene. Revelațiile despre implicarea unui fost ofițer SBU în uciderea unei persoane căutate de Interpol ar putea afecta grav credibilitatea instituțiilor de securitate ale Ucrainei pe scena internațională. De asemenea, deschide o discuție critică despre controlul asupra foștilor agenți și despre riscurile ca aceștia să fie implicați în activități criminale sau operațiuni neautorizate, cu implicații geopolitice semnificative pentru stabilitatea regională și relațiile Ucrainei cu partenerii occidentali.
Ancheta va continua să exploreze posibilele legături dintre atentatul din Monaco și asasinarea Anastasiei Berezovskaia. Autoritățile ucrainene, în colaborare cu Interpol și autoritățile din Monaco, vor trebui să stabilească motivele exacte ale atentatului asupra lui Vadim Ermolaev și, mai ales, dacă serviciile de securitate ucrainene au avut vreo implicare, directă sau indirectă. Rămâne de văzut dacă vor fi identificate și alte persoane implicate și dacă se vor face publice detalii suplimentare despre presupusele operațiuni subterane.
Acest caz ar putea servi drept un precedent important pentru modul în care statele gestionează activitățile foștilor membri ai serviciilor de informații și pentru cooperarea internațională în combaterea criminalității transfrontaliere și a operațiunilor clandestine.