Ploi torențiale, vijelii și grindină afectează mai multe județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis joi, 9 iulie 2026, avertizări de vreme severă, de tip Cod Portocaliu și Cod Galben, care vizează ploi torențiale, descărcări electrice, vânt puternic, vijelii și grindină în mai multe regiuni ale țării. Fenomenele sunt variate ca intensitate și durată, afectând zone precum Bihor, Sălaj, Dâmbovița, Prahova, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei.
Potrivit Digi24, județele Bihor și Sălaj au fost primele vizate de avertizări de tip nowcasting Cod Portocaliu, cu valabilitate scurtă, de aproximativ 45 de minute, începând cu orele 17:45 și 18:00. În Bihor, localități precum Marghita, Valea lui Mihai și Șimian au fost sub incidența grindinei de medii și posibil mari dimensiuni (2-4 cm), a averselor torențiale ce puteau cumula 25-35 l/mp și a intensificărilor vântului cu rafale de 50-60 km/h. Similar, în Sălaj, zone precum Ip, Nușfalău și Sâg au fost afectate de grindină de 2-4 cm și averse de 25-35 l/mp, însă cu rafale de vânt mult mai puternice, atingând 70-90 km/h, însoțite de vijelie.
Pe de altă parte, HotNews.ro a raportat o avertizare Cod Portocaliu extinsă pentru județele Dâmbovița și Prahova, valabilă joi, 9 iulie, între orele 12:00 și 17:00. Aici, meteorologii au prognozat averse torențiale ce puteau atinge 30-40 l/mp, iar pe arii restrânse, în special în zonele deluroase și montane, cantitățile de apă puteau depăși chiar 50-60 l/mp. Această diferență în cantitățile de precipitații prognozate sub Cod Portocaliu subliniază variabilitatea fenomenelor meteorologice la nivel național, de la un maxim de 35 l/mp în vest la peste 60 l/mp în sud.
Simultan, o avertizare Cod Galben a fost emisă pentru Muntenia, Dobrogea, vestul și sudul Moldovei, fiind valabilă de joi, ora 12:00, până vineri, 10 iulie, ora 02:00. În aceste regiuni, ANM a indicat perioade cu averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50-70 km/h. Spre deosebire de Codul Portocaliu, unde grindina era de dimensiuni medii sau mari, în zonele sub Cod Galben s-au anticipat vijelii și grindină de mici și medii dimensiuni, de 1-3 centimetri. Cantitățile de apă, în intervale scurte de 1-3 ore, sau prin acumulare, urmau să atingă 15-20 l/mp, cu posibilitatea de a depăși izolat 30-40 l/mp.
Contextul acestor avertizări multiple este unul de instabilitate atmosferică accentuată, specific perioadei de vară în România, unde contrastele termice pot genera fenomene extreme. În timp ce o parte a țării se confrunta cu canicula, așa cum a menționat Digi24, apariția bruscă a furtunilor violente indică o dinamică meteo complexă. Istoric, luna iulie a fost adesea marcată de fenomene similare, cu inundații locale și pagube materiale, în special în zonele montane și deluroase, unde relieful favorizează acumularea rapidă a apei și torenții. De exemplu, în iulie 2020, județe precum Vrancea și Galați au fost afectate de ploi torențiale ce au depășit 70 l/mp în câteva ore, conform rapoartelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Fenomenele meteorologice extreme, precum cele prognozate de ANM, devin din ce în ce mai frecvente și intense la nivel european, iar România nu face excepție. Conform datelor Eurostat din 2023, România s-a clasat printre țările europene cu cel mai mare număr de alerte meteo severe pe parcursul verii, înregistrând o creștere de aproximativ 15% a evenimentelor de tip furtună violentă comparativ cu media ultimilor zece ani. Acest lucru subliniază necesitatea unor măsuri continue de prevenire și adaptare, atât la nivel individual, cât și la nivelul autorităților locale și centrale. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat recent că „pregătirea comunităților pentru astfel de evenimente este crucială, iar investițiile în infrastructura de drenaj și avertizare timpurie sunt prioritare pentru a minimiza riscurile”.
**De ce contează** Aceste avertizări meteo sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor și pentru protejarea bunurilor. Cantitățile mari de apă în intervale scurte pot duce la inundații locale, blocarea drumurilor, căderi de copaci și întreruperi ale energiei electrice. Grindina poate provoca pagube semnificative culturilor agricole și autovehiculelor, în timp ce vijeliile reprezintă un pericol direct pentru viețile oamenilor. Informarea promptă și respectarea recomandărilor autorităților pot reduce considerabil riscurile asociate cu aceste fenomene extreme, permițând populației să ia măsuri preventive.
ANM a precizat că, în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor, mesajele de avertizare vor putea fi actualizate, inclusiv prin emiterea de avertizări de tip nowcasting pentru fenomene severe imediate. Această flexibilitate indică o monitorizare constantă a condițiilor meteorologice și o adaptare rapidă a prognozelor. Rămâne de văzut dacă intensitatea și extinderea fenomenelor vor impune măsuri suplimentare din partea autorităților locale, precum activarea centrelor de comandă pentru situații de urgență sau mobilizarea echipajelor de intervenție.
Populația este sfătuită să urmărească în permanență actualizările meteo și să respecte indicațiile de siguranță emise de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).