CNAS: Plățile către farmacii sunt la zi, dar CE trimite România la CJUE pentru situații trecute

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a reacționat miercuri, 8 iulie 2026, după ce Comisia Europeană (CE) a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza întârzierilor la plata medicamentelor către farmacii. Potrivit unui comunicat de presă citat de Mediafax și Libertatea, CNAS a clarificat că situația care a stat la baza procedurii europene este una din trecut, iar în prezent plățile pentru medicamente sunt la zi, fiind achitate integral cele aferente consumului lunii martie 2026.

Oficialii CNAS au subliniat că procedura declanșată la nivel european își are originea într-o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care reclamau întârzieri înregistrate de România în perioada anterioară. "Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților", a declarat un reprezentant al CNAS. Această declarație vine în contextul în care Directiva 2011/7/UE privind întârzierea plăților impune termene stricte pentru achitarea obligațiilor publice.

Instituția a precizat că, la data de 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt la zi, fiind achitate integral cele pentru luna martie. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, CNAS intenționează să achite și consumul aferent lunii aprilie. În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru a acoperi aproximativ 63% din cheltuielile lunii aprilie. Pentru diferența de aproximativ 827 milioane lei, instituția a demarat toate procedurile necesare pe lângă Ministerul Finanțelor, pentru ca suma să fie disponibilă până la sfârșitul lunii, asigurând astfel achitarea integrală și în termen a obligațiilor către farmacii.

CNAS a menționat că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin eforturile instituției, a reușit să elimine întârzierile istorice și să efectueze plățile în termenul legal. Mai mult, în decembrie 2025, CNAS a achitat chiar și aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând astfel timpul efectiv de decontare către farmacii. Această performanță a fost posibilă datorită unei gestiuni îmbunătățite și a unei alocări mai eficiente a resurselor.

Cu toate acestea, CNAS a atras atenția că dificultățile actuale nu sunt determinate de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat. Această lege limitează plățile lunare la creditele bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor, chiar dacă Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) dispune de resurse. Consumul mediu lunar de medicamente în România se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de lei, reprezentând 40% din totalul cheltuielilor lunare ale FNUASS, fără a include concediile și indemnizațiile de sănătate.

CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. Instituția a subliniat că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziția CNAS în timp util.

Creșterea accelerată a consumului de medicamente din ultimii trei ani, estimată la 5 miliarde de lei anual, pune o presiune semnificativă pe bugetul sănătății. Această creștere este atribuită, conform CNAS, accesului mai larg la terapii inovatoare, care, deși îmbunătățesc calitatea vieții pacienților, presupun costuri mai mari. În același timp, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) a rămas la nivelul de 10%, ceea ce face dificilă susținerea dinamicii crescânde a cheltuielilor pe termen lung, comparativ cu media europeană unde, de exemplu, țări ca Germania sau Franța au sisteme de rambursare mult mai flexibile și adaptate inovației.

În acest context, CNAS a subliniat necesitatea unei reforme legislative care să alinieze sistemul național de stabilire a prețurilor și rambursare a medicamentelor la modelele eficiente din Europa. "România are nevoie de o legislație modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent și eficient de stabilire a prețurilor, evaluare și includere a medicamentelor pe lista celor compensate și rambursate, precum și negocieri reale și flexibile", a explicat CNAS, argumentând că acest lucru ar permite pacienților români să beneficieze de terapiile inovatoare în același timp cu pacienții din state cu mecanisme performante de pricing și rambursare, precum Germania, Franța sau Israel.

Instituția colaborează, de asemenea, cu producătorii de medicamente și beneficiază de sprijinul Băncii Mondiale pentru a dezvolta noi mecanisme de finanțare și pentru a implementa modele de achiziții centralizate. CNAS este optimistă că, prin eforturile comune ale autorităților și partenerilor internaționali, România poate construi un sistem de sănătate mai sustenabil și mai eficient.

De ce contează

Situația semnalată de Comisia Europeană, chiar dacă vizează un context istoric, subliniază vulnerabilitățile structurale ale sistemului românesc de sănătate. Întârzierile la plată afectează direct stabilitatea financiară a farmaciilor și, implicit, accesul pacienților la medicamente esențiale. Faptul că CNAS este nevoită să solicite derogări de la Legea bugetului de stat indică o rigiditate administrativă care împiedică buna funcționare a unui sector vital. O reformă legislativă este crucială pentru a asigura predictibilitatea plăților și pentru a moderniza accesul la terapiile inovatoare, aliniind România la standardele europene și îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor.

Concluzie Decizia Comisiei Europene de a trimite România la CJUE, deși bazată pe reclamații din 2024 privind întârzieri istorice, reiterează presiunea asupra autorităților de a asigura plățile la timp în sectorul farmaceutic. CNAS susține că a remediat situația plăților curente și că dispune de fonduri, dar se confruntă cu constrângeri administrative impuse de Legea bugetului de stat. Pe termen scurt, deblocarea sumelor restante de la Ministerul Finanțelor este esențială. Pe termen lung, este imperativă o reformă legislativă profundă a sistemului de pricing și rambursare a medicamentelor, precum și o flexibilizare a mecanismelor bugetare pentru FNUASS.

Rămâne de văzut cum va evolua dialogul cu Ministerul Finanțelor și dacă demersurile pentru o legislație modernă vor fi accelerate pentru a preveni viitoare proceduri de infringement.