Studiu arată reziduuri periculoase în fructe
Un studiu recent, publicat joi, 9 iulie 2026, de organizațiile Pesticide Action Network (PAN) Europe și Generations Futures, a scos la iveală o realitate îngrijorătoare: 88% dintre căpșunile cultivate în Europa și testate între 2020 și 2022 conțin reziduuri de pesticide. Mai mult, 58% dintre acestea sunt contaminate cu „substanțe chimice eterne” (PFAS), persistente în mediu și cu potențial toxic pentru sănătatea umană. Această cercetare, care a analizat 338 de eșantioane de căpșuni din țările membre ale Uniunii Europene și Regatul Unit, ridică semne de întrebare serioase privind siguranța alimentară și eficacitatea reglementărilor europene.
Potrivit Digi24, studiul a relevat că Franța (71%), Italia (65%) și Belgia (57%) se numără printre țările cu cele mai mari procente de căpșuni contaminate cu PFAS. Pe de altă parte, HotNews.ro a subliniat că Spania, o sursă majoră de căpșuni pentru piața europeană, a înregistrat cele mai multe cazuri de fructe cu reziduuri de pesticide multiple (37%), adesea depășind pragurile legale pentru anumite substanțe. „Este alarmant că fructe atât de populare, consumate frecvent de copii, prezintă un nivel atât de ridicat de contaminare cu substanțe chimice periculoase”, a declarat Salome Roynel, ofițer de politici pentru sănătate și alimentație la PAN Europe, citată de HotNews.ro.
Analiza a identificat 38 de tipuri diferite de „substanțe chimice eterne” în căpșuni, inclusiv fungicidul fluopicolide, detectat în 30% din probe. Aceste substanțe, cunoscute sub denumirea de PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilate), sunt extrem de persistente în mediu și în corpul uman, acumulându-se în timp. Ele au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv disfuncții hormonale, probleme de fertilitate și risc crescut de cancer, conform Digi24. Această persistență le conferă denumirea de „eterne”, deoarece durează sute sau chiar mii de ani pentru a se descompune.
Studiul a arătat că 37% dintre căpșunile testate conțineau reziduuri din două sau mai multe pesticide, o situație denumită „cocktail de pesticide”. Un exemplu notabil, citat de HotNews.ro, a fost o probă din Spania care conținea reziduuri din până la 10 pesticide diferite. Aceste amestecuri de substanțe chimice pot avea efecte sinergice sau cumulative, care nu sunt pe deplin înțelese și care pot fi mai periculoase decât expunerea la o singură substanță. Raportul critică, de asemenea, lipsa de reglementare specifică pentru efectele combinate ale pesticidelor în legislația europeană actuală.
Organizațiile care au realizat studiul solicită Comisiei Europene și statelor membre să interzică utilizarea PFAS-urilor în agricultură și să accelereze tranziția către practici agricole ecologice. Ele subliniază că deși Uniunea Europeană și-a propus să reducă utilizarea pesticidelor cu 50% până în 2030 prin strategia „De la fermă la furculiță”, progresele sunt lente, iar presiunile din partea industriei agrochimice și a unor state membre au dus la o diluare a ambițiilor inițiale. În comparație, legislația UE din 2009 privind pesticidele a interzis deja substanțele cu potențial cancerigen, mutagen sau toxic pentru reproducere, însă implementarea și monitorizarea rămân provocări, mai ales pentru substanțele cu efecte pe termen lung, cum ar fi PFAS-urile.
Impactul asupra României nu este detaliat explicit în studiu, dar având în vedere că România este un importator semnificativ de fructe din spațiul european, inclusiv căpșuni din Spania și Italia, este plauzibil ca o parte din aceste produse contaminate să ajungă și pe piața românească. Consumatorii români ar trebui să fie conștienți de aceste riscuri și să opteze, pe cât posibil, pentru produse locale sau certificate ecologic. Statisticile Eurostat din 2023 arată că România a importat peste 25.000 de tone de căpșuni din UE, subliniind vulnerabilitatea pieței interne la problemele de siguranță alimentară din alte state membre.
De ce contează
Acest studiu este crucial pentru sănătatea publică și pentru viitorul agriculturii europene. Prezența extinsă a pesticidelor și a „substanțelor chimice eterne” în căpșuni, un fruct popular, indică o problemă sistemică în lanțul alimentar. Consumul regulat al acestor fructe poate duce la acumularea de toxine în organism, cu riscuri pe termen lung pentru sănătate, în special pentru copii. Presiunea exercitată de aceste descoperiri poate forța autoritățile europene să ia măsuri mai stricte și să accelereze adoptarea unor practici agricole mai sustenabile, protejând atât mediul, cât și consumatorii.
În fața acestor descoperiri alarmante, rămâne de văzut ce măsuri concrete va adopta Comisia Europeană. Organizațiile de mediu solicită o interdicție totală a PFAS-urilor în agricultură și o revizuire a limitelor maxime de reziduuri pentru pesticide, care să țină cont de efectele cumulative. Este esențial ca statele membre, inclusiv România, să își consolideze sistemele de control și monitorizare a produselor alimentare importate. De asemenea, este necesară o informare transparentă a consumatorilor pentru a le permite să facă alegeri alimentare în cunoștință de cauză, în special având în vedere presiunile economice care pot favoriza produse mai ieftine, dar potențial mai contaminate.
Viitorul siguranței alimentare în Europa depinde de o acțiune rapidă și decisivă.