Președintele explică rolul său în reformarea statului
Președintele României, Nicușor Dan, a clarificat recent, după Summitul NATO de la Ankara, ce înțelege prin noțiunea de „sistem” și care este rolul său în fața unor structuri de putere percepute ca nelegitime. Această explicație vine în contextul în care președintele nu a numit încă noi șefi ai serviciilor secrete, generând speculații și întrebări din partea presei. „Ce am vrut eu să spun, că în momentul în care am fost primarul Bucureștiului, dacă dumneavoastră ați fi venit la mine să mă întrebați orice despre activitatea primăriei, eu n-aș fi dat vina pe un director care era în subordinea mea. Pentru că aveam un mandat de la cetățeni și trebuia să asum tot ceea ce aveam în subordine în primăria capitală. Ăsta a fost sensul răspunsului meu”, a declarat președintele Dan, subliniind principiul responsabilității directe și asumării mandatului public.
Continuând explicația, Nicușor Dan a definit „sistemul” ca fiind „ansamblul de autorități, de relații de putere pe care ei împreună le exercită.” El a recunoscut explicit existența unor fenomene problematice: „Și bineînțeles că în cadrul statului român există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta.” Această afirmație, făcută public pe 9 iulie 2026, marchează o recunoaștere deschisă a unor disfuncționalități structurale în administrația și guvernarea românească. Deși nu a nominalizat direct aceste grupuri sau persoane, declarația sa sugerează o conștientizare a unor rețele de influență care operează în afara cadrului legal sau etic.
Președintele a respins însă abordarea de a se poziționa ca un simplu observator sau critic extern. „Dar nu înseamnă că eu ca președinte, în mod constituțional, șeful mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONGist cu aceste interese nelegitime. Și o să vă răspund că am niște atribuții constituționale, o să conduc niște structuri, o să influențez deciziile unor autorități și în numele cetățenilor care mi-au dat mandatul, o să din această poziție, o să încerc să reformez statul român. Asta e mandatul”, a subliniat el. Această viziune contrastează cu percepția publică adesea întâlnită, conform căreia președinții anteriori au evitat să numească sau să confrunte direct astfel de „sisteme”, preferând o retorică mai generală. Angajamentul său de a folosi pârghiile constituționale pentru reformă, în loc de o luptă de tip civic, este o declarație importantă de intenție.
Contextul acestor declarații este marcat de o dezbatere publică persistentă privind influența „statului paralel” sau a „grupurilor de interese” în România, un subiect care a dominat adesea discursul politic în ultimul deceniu. Potrivit unui sondaj IRES din 2023, aproximativ 65% dintre români cred că există un „stat paralel” sau o „ocultă” care influențează deciziile politice, o cifră ce subliniază profunzimea neîncrederii publice în instituții. Deși Nicușor Dan nu a folosit termenul de „stat paralel”, descrierea sa despre „grupuri care exercită autoritate, putere în mod nelegitim” se suprapune parțial cu această percepție. Această recunoaștere de la cel mai înalt nivel al statului ar putea fi interpretată ca o validare a unor temeri populare, dar și ca o promisiune de acțiune.
Comparația cu mandatul său de primar al Bucureștiului este relevantă. În perioada 2020-2024, Nicușor Dan a fost adesea criticat pentru lipsa de progrese rapide în anumite domenii, el invocând frecvent blocaje administrative și rezistența unor structuri interne. Acum, în calitate de președinte, el își asumă o responsabilitate extinsă, recunoscând că nu poate „da vina pe un director” ci trebuie să acționeze direct. Această schimbare de paradigmă, de la primar la președinte, implică o abordare mai strategică și instituțională a combaterii fenomenelor de putere nelegitimă, conform declarațiilor sale.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă încă cu provocări semnificative în ceea ce privește buna guvernanță și lupta împotriva corupției. Indicele de Percepție a Corupției (IPC) al Transparency International plasează România, în 2025, la un nivel similar cu anii anteriori, sub media UE, indicând persistența problemelor structurale. Declarațiile președintelui Dan pot fi văzute și în acest context european, ca un semnal că România dorește să abordeze mai serios aceste deficiențe, aliniindu-se la standardele de integritate și transparență ale blocului comunitar. Faptul că un președinte al României recunoaște public existența unor grupuri de putere nelegitimă este un pas important, indicând o potențială schimbare de abordare în lupta împotriva corupției și a influențelor oculte.
De ce contează
?
Declarațiile președintelui Nicușor Dan sunt semnificative deoarece marchează o recunoaștere explicită, la cel mai înalt nivel, a existenței unor grupuri care exercită putere nelegitimă în statul român. Aceasta poate consolida încrederea publicului că problemele sistemice sunt identificate și, implicit, că se va acționa pentru remedierea lor. Pentru cetățeni, înseamnă o promisiune de reformă a statului, cu potențiale efecte asupra eficienței administrative și a combaterii corupției. Pentru instituțiile statului, reprezintă un semnal clar că influențele oculte nu vor fi tolerate, punând presiune pe structurile administrative să opereze cu mai multă transparență și integritate.
În concluzie, poziționarea președintelui Nicușor Dan indică o abordare pragmatică și instituțională în fața fenomenului „sistemului”. Prin asumarea responsabilității constituționale și angajamentul de a reforma statul din interior, președintele semnalează o schimbare de paradigmă față de discursul anterior, mai degrabă critic, al unor lideri politici. Rămâne de văzut cum se va traduce această intenție în acțiuni concrete, mai ales în contextul numirilor la șefia serviciilor secrete și a reformelor legislative. Provocarea majoră va fi transformarea acestei viziuni într-o realitate administrativă, cu rezultate măsurabile în consolidarea statului de drept și eliminarea influențelor nelegitime.
Monitorizarea implementării acestor promisiuni va fi crucială pentru credibilitatea mandatului său și pentru viitorul guvernanței în România.