Bulgaria a depășit România la putere de cumpărare și fiscalitate

Bulgaria a depășit România la puterea de cumpărare, un indicator economic esențial, semnalând o deteriorare a poziției economice a țării noastre în regiune. Această concluzie a fost formulată joi, 9 iulie 2026, de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, care subliniază că diferențele se extind la inflație, deficit bugetar, costuri de finanțare și creștere economică. „Bulgaria a depășit România la putere de cumpărare și nu numai. Și iată cum ajungem încet codașii Europei peste tot”, a declarat Năsui, atrăgând atenția asupra consecințelor politicilor fiscale și bugetare actuale.

Potrivit analizei lui Năsui, publicată în aceeași zi în care Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat stagnarea Produsului Intern Brut (PIB) al României în primul trimestru al anului 2026, Bulgaria înregistrează o inflație de 6,3% comparativ cu 9,7% în România. De asemenea, deficitul bugetar al Bulgariei este sub jumătate față de cel al României, ceea ce se traduce prin costuri semnificativ mai mici la împrumuturi pentru statul bulgar. Creșterea economică a Bulgariei a fost de patru ori mai mare decât a României, iar previziunile pentru 2026 indică o creștere pentru Bulgaria, în timp ce România se confruntă cu o scădere, fenomen atribuit de Năsui creșterii taxelor.

Datele INS, publicate tot joi, 9 iulie 2026, arată că PIB-ul României a stagnat în termeni reali în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și s-a contractat cu 1,2% pe seria brută (și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier) comparativ cu primul trimestru din 2025. Revizuirea estimărilor nu a modificat ritmul de creștere anunțat anterior. PIB-ul ajustat sezonier a fost estimat la 499,7 miliarde de lei în prețuri curente, iar PIB-ul pe seria brută la aproximativ 405,9 miliarde de lei. Sectoare precum industria, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare și administrația publică au avut contribuții negative la evoluția PIB, în timp ce construcțiile și activitățile culturale și recreative au avut contribuții pozitive. Consumul administrației publice a crescut, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să aibă o contribuție negativă.

Unul dintre factorii cheie identificați de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, în explicarea performanței economice superioare a Bulgariei este nivelul taxării muncii. În Bulgaria, taxarea muncii este de 35%, mult mai mică decât în România, unde ajunge la 43%. Această diferență considerabilă este amplificată de cote de TVA mai mici în Bulgaria (20% și 9%) față de România (21% și 11%). Mai mult, impozitul pe profit în Bulgaria este de 10% și pe dividende de 5%, comparativ cu 16% pe profit, 16% pe dividende și un CASS suplimentar de 10% în România. Accizele la carburanți în Bulgaria sunt la minimul european, în timp ce România se situează în top, rezultând prețuri la benzină și motorină cu până la 2 lei pe litru mai ieftine la vecini.

Năsui critică vehement politicile fiscale din România, pe care le consideră bazate pe o „propagandă socialistă” ce susține că taxele sunt mici, justificând astfel noi majorări. El argumentează că, în ciuda creșterilor de taxe, cheltuielile bugetare continuă să crească. Ca exemple, Năsui menționează alocarea a 5 miliarde de lei pentru o nouă bancă de stat (a treia din România) și o planificare a creșterilor de cheltuieli de 55 de miliarde de lei față de anul precedent. De asemenea, fostul ministru atrage atenția asupra naționalizării unui combinat de îngrășăminte chimice, ceea ce face din România singura țară din UE unde statul deține astfel de combinate, o decizie criticată ca fiind o „salvare” cu bani publici și gaz subvenționat.

Pe de altă parte, fostul premier liberal Florin Cîțu a adăugat o perspectivă critică asupra situației economice a României, declarând la emisiunea „Ai aflat!” de la Gândul că „România este în «junk». Se împrumută de ani buni” la costuri mai mari decât o economie clasificată drept „junk”. Cîțu acuză Guvernul că folosește agențiile de rating ca o „sperietoare” pentru a justifica creșterile de taxe, sugerând că, dacă agențiile ar fi fost serioase, ar fi semnalat deja problemele legate de incapacitatea Guvernului de a realiza rectificarea bugetară sau de a adopta legea bugetului. El subliniază că piețele financiare au emis deja un verdict, tratând România ca pe o economie „în junk la frontieră”, chiar dacă agențiile de rating oficiale nu au retrogradat încă țara. Această divergență între percepția pieței și ratingurile oficiale este un punct de tensiune în evaluarea stabilității economice a României.

Discrepanțele dintre abordările fiscale și bugetare ale României și Bulgariei sunt evidente. În timp ce Bulgaria a optat pentru taxe mai mici și cheltuieli controlate, România a continuat să mărească taxele și să-și crească cheltuielile, o strategie pe care Năsui o consideră contraproductivă. Această diferență de abordare, conform fostului ministru, explică de ce Bulgaria a reușit să obțină rezultate economice superioare, inclusiv o putere de cumpărare mai mare și o inflație mai mică. Contrastul este izbitor și în ceea ce privește mărimea aparatului de stat, Năsui susținând că un stat mai mic, cu taxe reduse și libertate economică, este cheia succesului.

De ce contează

Situația economică actuală, marcată de depășirea României de către Bulgaria la puterea de cumpărare și de o inflație mai mare, are implicații directe pentru fiecare cetățean. Costurile mai mari ale vieții, prețurile ridicate la carburanți și o taxare mai mare a muncii afectează direct buzunarul românilor. În plus, împrumuturile mai scumpe ale statului sugerează o povară fiscală crescută pe termen lung pentru contribuabili. Dacă tendințele actuale persistă, România riscă să-și piardă atractivitatea pentru investiții și să se confrunte cu o accelerare a exodului tinerilor și a capitalului, afectând perspectivele de dezvoltare și bunăstarea generală.

În concluzie, România se află la o răscruce economică, confruntându-se cu provocări semnificative care necesită o reevaluare profundă a politicilor fiscale și bugetare. Disputa dintre abordările economice, ilustrată de comparația cu Bulgaria și de criticile aduse de Florin Cîțu, subliniază nevoia urgentă de reformă. Rămâne de văzut dacă Guvernul României va adopta o strategie diferită, orientată către reducerea taxelor, controlul cheltuielilor și promovarea libertății economice, așa cum sugerează Claudiu Năsui, sau dacă va continua pe drumul actual, riscând să adâncească decalajul față de vecinii săi și să compromită stabilitatea economică pe termen lung.

Fără o schimbare de direcție, întrebările retorice privind exodul tinerilor și al capitalului vor continua să sublinieze o realitate economică din ce în ce mai dificilă pentru România.