Schimbare de ton, nu de politică militară la Ankara
Ungaria reconfirmă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Premierul Ungariei, Peter Magyar, a reiterat miercuri, 8 iulie 2026, la Ankara, poziția țării sale de a nu trimite arme sau trupe în Ucraina, în ciuda recunoașterii acesteia drept victimă a agresiunii ruse. Declarația a fost făcută înainte de începerea celei de-a doua zile a summitului NATO, conform agenției de știri EFE, citată de Agerpres. Această poziție, deși menține linia de nefurnizare de sprijin militar, marchează o schimbare semnificativă de retorică față de administrația anterioară.
Magyar a subliniat că „pentru guvernul Ungariei, Ucraina este victima, iar Rusia este un agresor brutal, iar Ucraina are dreptul să-şi apere integritatea teritorială”. El a adăugat că Ungaria va continua să acorde ajutor umanitar Kievului, dar fără a se implica militar. Această abordare contrastează cu cea a fostului premier ultranaționalist Viktor Orbán, care a guvernat timp de 16 ani și a menținut o poziție tensionată cu Kievul și o apropiere de Moscova, refuzând constant orice formă de sprijin militar pentru țara invadată.
Noul premier ungar, Peter Magyar, a preluat funcția în luna mai a acestui an, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie 2026. Victoria sa a pus capăt erei Orbán și a deschis o nouă pagină în politica externă a Ungariei, cel puțin la nivel declarativ. Magyar a menționat o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, convenind asupra unei întâlniri bilaterale în viitorul apropiat, un gest diplomatic rar sub administrația anterioară.
Pe lângă poziția față de conflictul din Ucraina, Magyar a accentuat angajamentul Ungariei față de NATO. „Ungurii cred în forţa şi unitatea NATO”, a declarat el, exprimându-și hotărârea de a „restabili poziţia Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Această declarație vine în contextul în care relațiile Ungariei cu alți membri NATO au fost tensionate în ultimii ani, în special din cauza întârzierilor în ratificarea aderării Suediei la Alianță, un proces finalizat abia în martie 2024, după presiuni considerabile din partea aliaților. Guvernul ungar a decis deja să crească cheltuielile pentru apărare într-un mod previzibil, angajându-se să atingă nivelul de 5% din Produsul Intern Brut până în 2035, conform acordului NATO din 2025 de la Summitul de la Vilnius. Această promisiune este ambițioasă, având în vedere că în 2024, cheltuielile militare ale Ungariei abia depășeau 2% din PIB, potrivit datelor NATO.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene și NATO, Ungaria rămâne una dintre puținele țări care refuză categoric să trimită ajutor militar Ucrainei, alături de Austria, care este neutră și nu este membră NATO. Majoritatea statelor UE și NATO au furnizat sprijin militar semnificativ, de la armament ușor la sisteme avansate de apărare aeriană și tancuri, în valoare de zeci de miliarde de euro, conform datelor de la Kiel Institute for the World Economy. Poziția Ungariei a fost adesea criticată de partenerii săi europeni și transatlantici, care au acuzat-o de subminarea unității europene și a eforturilor de apărare colectivă. Această nouă retorică a lui Magyar, care recunoaște Ucraina ca victimă, ar putea deschide calea unor discuții mai constructive, deși linia roșie privind armele rămâne fermă.
De ce contează
Schimbarea de la Budapesta, deși nu alterează imediat politica de nefurnizare de arme către Ucraina, este semnificativă prin tonul său. Recunoașterea explicită a Ucrainei ca victimă și a Rusiei ca agresor, alături de dorința de a restabili încrederea în NATO, indică o posibilă reorientare strategică a Ungariei. Aceasta ar putea reduce tensiunile diplomatice cu partenerii occidentali și ar putea facilita o cooperare mai bună în cadrul UE și NATO pe alte subiecte. Pentru Ucraina, deși sprijinul militar direct rămâne absent, o relație mai puțin ostilă cu un stat vecin poate fi benefică pe termen lung.
Viitorul relațiilor Ungariei cu Ucraina și cu NATO depinde de modul în care aceste declarații se vor traduce în acțiuni concrete. O întâlnire bilaterală între premierul Magyar și președintele Zelenski ar putea fi un prim pas spre o îmbunătățire a dialogului. Rămâne de văzut dacă angajamentul față de creșterea cheltuielilor pentru apărare va fi respectat și dacă Ungaria va deveni un actor mai constructiv în cadrul Alianței.
Întrebarea principală este dacă această nouă abordare va influența și alte domenii de politică externă, precum relațiile cu Rusia sau poziția față de sancțiunile europene, aspecte unde Ungaria a avut adesea o abordare divergentă față de majoritatea statelor membre UE.