Angajamente noi pentru apărare și sprijin Ucraina
Summitul NATO de la Ankara, desfășurat miercuri, 8 iulie 2026, a reafirmat angajamentul de neclintit al Alianței pentru apărarea colectivă și legătura transatlantică, în ciuda tensiunilor premergătoare generate de declarațiile președintelui american Donald Trump. Declarația finală a summitului subliniază unitatea, solidaritatea și forța colectivă ca fundament al păcii și securității, conform șefilor de stat și de guverne ai Alianței Nord-Atlantice. Un punct cheie al declarației, anticipat de fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Digi24, este un paragraf dedicat relațiilor dintre SUA și aliații săi europeni, vizând o reechilibrare și o Europă mai puternică în cadrul NATO.
Potrivit declarației finale de la Ankara, aliații europeni și Canada își asumă o responsabilitate sporită pentru apărarea Alianței, contribuind la o „Europă mai puternică într-un NATO mai puternic”. Această schimbare strategică este reflectată în noi achiziții militare de peste 50 de miliarde de dolari, anunțate la summit, și în creșterea investițiilor în apărare cu peste 139 de miliarde de dolari în 2025 de către aliații europeni și Canada. Mircea Geoană a explicat la Digi24 că această renegociere în cadrul NATO trebuie să fie deliberată și ordonată, pentru a permite aliaților europeni și Canadei să se adapteze noii situații, în contextul în care Statele Unite își reevaluează prezența și contribuțiile în Europa. Geoană a avertizat că cel mai rău scenariu ar fi deciziile unilaterale, care nu ar permite adaptarea. Declarația finală vorbește despre eliminarea barierelor comerciale din domeniul apărării și despre colaborarea cu industria pentru a accelera inovația, aspecte esențiale pentru consolidarea bazei industriale transatlantice de apărare.
Un element central al discuțiilor a fost sprijinul continuu pentru Ucraina. Aliații au promis echipamente militare, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro pentru 2026, angajându-se să mențină niveluri similare și în 2027. Această decizie vine în completarea finanțării multianuale acordate de Uniunea Europeană prin Împrumutul pentru Sprijinirea Ucrainei. Declarația subliniază că Ucraina contribuie la securitatea transatlantică, iar sprijinul aliaților trebuie să fie echitabil, previzibil și sustenabil pe termen lung. Mircea Geoană a accentuat importanța continuării ajutorului pentru Ucraina în fața pericolului rusesc, menționând că lecțiile învățate din conflictele recente, inclusiv cel din Iran, sunt cruciale pentru transformarea Alianței.
Summitul a abordat și situația Iranului, avertizând că Teheranul nu trebuie să obțină arma nucleară și cerându-i să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Este de notat că, în timpul reuniunii cu ușile închise, președintele Trump nu a repetat criticile anterioare la adresa Spaniei și nici anunțul său privind suspendarea armistițiului interimar cu Iranul, așa cum a raportat Reuters. Această abordare mai conciliantă în cadrul summitului contrastează cu declarațiile publice ale lui Trump de marți, când a criticat Danemarca pentru Groenlanda și a ordonat secretarului Trezoreriei să întrerupă schimburile comerciale cu Spania. Ulterior, Uniunea Europeană și mai multe state membre NATO și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și așteptarea ca SUA să își onoreze angajamentele comerciale cu UE.
În ceea ce privește România, Mircea Geoană a exprimat un optimism considerabil, afirmând că țara noastră s-a comportat „admirabil” în sprijinirea Washingtonului, inclusiv în episodul iranian. Prin urmare, România nu ar trebui să se teamă de o eventuală retragere a trupelor americane. Baza Mihail Kogălniceanu este considerată mai importantă decât oricând, reconfirmând rolul strategic al României în noua ecuație de securitate. Geoană a menționat că va exista în comunicatul final un paragraf cheie legat de baza industrială și de apărare transatlantică, încurajând europenii să nu-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și asigurând accesul continuu al SUA la piața europeană de apărare. Aceasta ar putea fi interpretată ca o modalitate de a gestiona tensiunile legate de împărțirea poverii și de a menține coeziunea Alianței.
Aliații s-au angajat, de asemenea, să crească procentul alocat apărării, cu un orizont de timp până în 2035 pentru atingerea unui angajament de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare standard. Geoană a subliniat că întrebarea nu este doar dacă avem capacitatea fiscală și politică de a susține acest trend, ci și dacă vom investi acești bani în ceea ce ne trebuie cu adevărat, adaptându-ne la lecțiile învățate din Ucraina și Iran, care schimbă definiția războiului. El a accentuat necesitatea unui echilibru corect între apărarea anti-dronă și capabilitățile de intensitate mai mare, precum și importanța tehnologiilor avansate, a elementelor cibernetice și a operațiunilor multi-domeniu, în special în regiunea Mării Negre.
De ce contează
Acest summit este crucial pentru România, reconfirmând rolul strategic al țării noastre în flancul estic al NATO și consolidând prezența americană, în ciuda incertitudinilor generale. Angajamentele pentru Ucraina și investițiile în apărare au implicații directe pentru securitatea regională, iar participarea României la aceste eforturi subliniază responsabilitatea sa ca aliat. Reechilibrarea relației transatlantice și încurajarea unei baze industriale europene de apărare integrate cu cea americană pot stimula inovația și capabilitățile militare, cu beneficii potențiale pentru industria de apărare românească și pentru securitatea națională pe termen lung.
În concluzie, summitul de la Ankara a reușit să transmită un mesaj de unitate, chiar dacă fundalul a fost marcat de tensiuni și negocieri complexe. Declarația finală, cu accent pe o Europă mai puternică în cadrul NATO și pe sprijinul consistent pentru Ucraina, trasează direcțiile strategice pentru anii următori. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste angajamente, în special cel privind creșterea cheltuielilor de apărare până în 2035, și cum vor gestiona aliații transformările continue ale peisajului geopolitic.
Discuțiile private, posibil mai „acide”, așa cum a anticipat Geoană, ar putea continua, dar interesul comun de a menține o alianță puternică pare să prevaleze, oferind un semnal pozitiv pentru România și pentru stabilitatea regională, în ciuda provocărilor persistente din Marea Neagră și din estul Europei.