Măsuri drastice pentru stoparea Pestei Mici a Rumegătoarelor
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a instituit o carantină națională de 30 de zile pentru toate exploatațiile de ovine și caprine din România, ca răspuns la confirmarea unor focare de Pestă Mică a Rumegătoarelor (PMR) într-o exploatație din județul Mureș. Decizia, anunțată miercuri, 08 iulie 2026, vizează suspendarea tuturor mișcărilor de animale din aceste specii pe teritoriul țării, cu excepția transporturilor directe către abatoare, aprobate sub strictă supraveghere.
Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a subliniat necesitatea acestor măsuri radicale. "Măsurile radicale adoptate astăzi sunt absolut necesare pentru a proteja zootehnia românească în fața noilor provocări epidemiologice. Blocarea exporturilor și suspendarea mișcărilor de animale reprezintă singura barieră eficientă în acest moment pentru a opri răspândirea virusului", a declarat Bociu, citat de comunicatul ANSVSA. Acesta a adăugat că virusul PMR nu este transmisibil la om și nu afectează siguranța alimentară, scopul carantinei fiind izolarea rapidă a căilor de răspândire, având în vedere că virusul își pierde contagiozitatea în 21 de zile.
Pe lângă suspendarea mișcărilor de animale, carantina impune și restricții severe privind pășunatul. Se interzice contactul dintre turme prin interzicerea pășunatului în zonele afectate și interzicerea utilizării aceleiași pășuni de către mai mulți crescători. Această măsură de biosecuritate este crucială pentru a preveni transmiterea directă între animale, un aspect fundamental în controlul epidemiilor.
Autoritățile au intensificat controalele pe drumurile publice, instituind filtre rutiere la nivel național. Poliția, Jandarmeria și Poliția de Frontieră vor verifica transporturile de animale vii, iar în cazul interceptării unui transport clandestin, animalele vor fi reținute. Un medic veterinar din cadrul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) teritorială va interveni la fața locului în maximum 60 de minute pentru a evalua situația și a lua măsurile necesare. Această abordare multisectorială, implicând forțele de ordine, este esențială pentru aplicarea riguroasă a restricțiilor.
Gestionarii fondurilor de vânătoare au, de asemenea, obligații specifice. Aceștia sunt responsabili de colectarea și transportul de urgență către laboratoarele DSVSA a tuturor cadavrelor de rumegătoare, cervide și porcine găsite în sălbăticie. Această monitorizare este vitală pentru a identifica eventualele focare sălbatice și a limita răspândirea bolii de la fauna sălbatică la animalele domestice, un factor adesea subestimat în gestionarea epidemiilor veterinare.
Primăriile din zonele de restricție joacă un rol important în gestionarea crizei. Ele sunt obligate să asigure logistica necesară pentru neutralizarea în siguranță a cadavrelor din exploatațiile unde au fost confirmate decese cauzate de virusuri. Această responsabilitate locală este crucială pentru igienizarea rapidă a zonelor afectate și prevenirea recontaminării. Planurile județene concrete de aplicare a măsurilor vor fi elaborate de Comitetele Județene pentru Situații de Urgență (CJSU) în termen de maximum 24 de ore de la anunț, iar ANSVSA va actualiza permanent măsurile în funcție de evoluția epidemiologică, demonstrând o abordare dinamică și adaptativă.
Contextul epidemiologic actual, marcat de Pesta Mică a Rumegătoarelor, se suprapune peste eforturile continue de combatere a Pestei Porcine Africane (PPA). Potrivit ANSVSA, numărul focarelor de PPA la nivel național a scăzut semnificativ, de la 1.600 inițial la doar 17, grație aplicării stricte a normelor de biosecuritate. Această experiență anterioară oferă un model de succes și subliniază importanța respectării protocoalelor pentru controlul eficient al noilor focare de PMR. Similar cu PPA, unde România a înregistrat pierderi economice semnificative și restricții la exportul de carne de porc, apariția PMR amenință un alt sector vital al zootehniei românești.
Comparativ cu situația din alte țări europene, România se confruntă cu o presiune constantă din cauza poziției sale geografice și a densității crescute a animalelor în anumite regiuni. Deși Pesta Mică a Rumegătoarelor nu este endemică în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, focare sporadice au fost înregistrate în Balcani și în regiuni adiacente, ceea ce impune o vigilență sporită. Experiența europeană arată că intervenția rapidă și coordonată este esențială pentru a preveni extinderea bolii la nivel continental, așa cum s-a întâmplat în cazul PPA, care a generat costuri de miliarde de euro la nivelul UE în ultimul deceniu. Autoritățile române fac un apel ferm către toți crescătorii să respecte cu strictețe regulile de biosecuritate și să raporteze imediat medicilor veterinari orice semn de boală sau mortalitate în rândul animalelor, subliniind rolul crucial al fiecărui fermier în efortul național de combatere a epidemiei.
De ce contează
Această carantină națională pentru ovine și caprine are implicații economice și sociale semnificative pentru România. Sectorul zootehnic, în special cel al micilor rumegătoare, contribuie substanțial la economia rurală și la asigurarea securității alimentare. Blocarea mișcărilor de animale și potențialele restricții la export ar putea genera pierderi financiare considerabile pentru crescători, perturbând lanțurile de aprovizionare și afectând prețurile. Mai mult, succesul în combaterea PMR depinde de o cooperare strânsă între autorități și fermieri, subliniind importanța educației și a respectării stricte a biosecurității pentru protejarea sănătății animalelor și a veniturilor comunităților rurale.
Următorii 30 de zile vor fi critice pentru a evalua eficacitatea măsurilor de carantină și a gestiona evoluția epidemiologică a Pestei Mici a Rumegătoarelor. ANSVSA a anunțat că va actualiza permanent măsurile în funcție de situația din teren, ceea ce sugerează o abordare flexibilă, dar fermă. Deschiderea unor noi focare ar putea prelungi restricțiile și ar intensifica presiunea asupra resurselor veterinare și financiare. Rămâne de văzut cum va fi implementată colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, în special în ceea ce privește monitorizarea transporturilor clandestine și neutralizarea cadavrelor.
Capacitatea României de a gestiona rapid și eficient această nouă provocare sanitar-veterinară va fi un test crucial pentru reziliența sectorului zootehnic și pentru credibilitatea instituțiilor responsabile.