Beneficii semnificative pentru sănătatea cognitivă
Multilingvismul încetinește reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un studiu recent, prezentat la conferința Federației Societăților Europene de Neuroștiințe de la Barcelona, sugerează că învățarea și vorbirea mai multor limbi străine ar putea încetini procesul de îmbătrânire a creierului cu până la 13 ani. Descoperirile, citate de The Guardian și preluate de Mediafax, indică o corelație puternică între multilingvism și o vârstă neurologică mai tânără, un efect care se intensifică odată cu numărul limbilor vorbite și cu cât sunt învățate mai devreme.
Dr. Lucia Amoruso, de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián, a declarat: „Persoanele care vorbeau mai multe limbi tindeau să aibă creiere care păreau mai tinere decât era de așteptat pentru vârsta lor cronologică. Efectul nu era legat doar de numărul de limbi vorbite, ci și de un nivel mai ridicat de competență lingvistică și dobândirea mai timpurie a unei a doua limbi, sugerând că experiența multilingvă contează gradual.” Această declarație subliniază că nu este suficient să fii bilingv, ci profunzimea și durata implicării lingvistice sunt esențiale.
Cercetarea a relevat diferențe notabile: persoanele bilingve aveau creiere cu aproximativ șase ani mai tinere decât monolingvii. Cei care vorbeau trei limbi prezentau o diferență de șapte ani, iar la cei cu patru limbi, creierul părea cu 13 ani mai tânăr. Aceste constatări sunt deosebit de relevante în contextul îmbătrânirii populației la nivel global și al provocărilor asociate declinului cognitiv.
Studiul a fost realizat de oameni de știință din Spania, Chile, Argentina și Irlanda, care au analizat un eșantion de 728 de persoane din regiunea bască. Această zonă a fost aleasă datorită nivelului său ridicat de multilingvism, participanții vorbind spaniolă, bască, franceză și/sau engleză. Pentru a măsura vârsta neurologică, cercetătorii au utilizat magnetoencefalografia, o tehnică avansată ce analizează activitatea cerebrală. Ulterior, inteligența artificială a fost folosită pentru a procesa datele și a calcula un nivel normal de conectivitate cerebrală pentru o anumită vârstă. Un al doilea grup independent, de 144 de persoane, a fost scanat și comparat, incluzând un număr egal de indivizi cu diferite niveluri de multilingvism.
Creierul uman este compus din miliarde de celule nervoase interconectate. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, această conectivitate se deteriorează, ducând la scăderea memoriei și a vitezei de gândire. Cercetările anterioare au observat că în țările europene cu o competență lingvistică mai ridicată, populația tinde să îmbătrânească mai lent. Noul studiu aduce o contribuție valoroasă, măsurând impactul multilingvismului la nivel individual, nu doar la nivel de populație.
Deși cercetătorii au ajustat rezultatele pentru factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație, ei recunosc că nu pot exclude influența altor elemente precum stilul de viață și implicarea socială. Profesoara Eef Hogervorst, specialistă în psihologie biologică la Universitatea Loughborough, a exprimat o notă de prudență, sugerând că persoanele multilingve ar putea avea, de asemenea, stiluri de viață mai sănătoase sau acces la activități protective suplimentare, cum ar fi lectura, învățarea continuă sau cântatul la instrumente muzicale. Aceste aspecte ar putea contribui la o mai bună reziliență cerebrală.
Pe de altă parte, prof. Christina Dalla, neuroștiințifică la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, a subliniat importanța studiului, afirmând că acesta oferă un motiv în plus pentru a susține învățarea limbilor străine în școli și pe parcursul întregii vieți. Ea a menționat că, pe lângă beneficiile sociale și culturale, există și avantaje clare pentru sănătatea creierului, chiar dacă procesul de învățare poate fi dificil.
Aceste descoperiri consolidează ideea că activitatea cognitivă intensă, specifică învățării și utilizării limbilor străine, acționează ca un exercițiu pentru creier, menținându-l mai ager. În România, unde competențele lingvistice sunt în creștere, conform datelor Eurostat din 2016, 36% din populația adultă vorbea cel puțin două limbi străine, sub media UE de 56%. Această statistică subliniază potențialul neexploatat pentru îmbunătățirea sănătății cognitive la nivel național prin promovarea multilingvismului. De exemplu, integrarea timpurie a mai multor limbi în curricula școlară, similar cu sistemele din țări precum Finlanda, unde copiii încep să învețe limbi străine de la vârste fragede, ar putea avea un impact pozitiv pe termen lung asupra sănătății cerebrale a populației.
De ce contează
Acest studiu este crucial deoarece oferă dovezi concrete că multilingvismul nu este doar un avantaj cultural sau profesional, ci și un factor protector semnificativ împotriva declinului cognitiv legat de vârstă. Într-o societate în care speranța de viață crește, menținerea sănătății cerebrale devine o prioritate. Investiția în educația lingvistică, atât pentru copii, cât și pentru adulți, poate reduce povara bolilor neurodegenerative și îmbunătăți calitatea vieții la vârste înaintate. Pentru România, cu un procentaj de multilingvi sub media europeană, încurajarea învățării limbilor străine ar putea deveni o strategie de sănătate publică eficientă.
Concluzie Studiul deschide noi perspective asupra modului în care alegerile educaționale și stilul de viață pot influența sănătatea creierului. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a izola complet efectele multilingvismului de alți factori de stil de viață, dovezile actuale sunt convingătoare. Implicațiile pentru politicile educaționale sunt clare: promovarea învățării timpurii și continue a limbilor străine ar putea contribui la o populație cu o sănătate cognitivă mai bună. Rămâne de văzut cum vor integra sistemele educaționale din România și din alte țări aceste descoperiri pentru a maximiza beneficiile pentru generațiile viitoare, în contextul în care provocările demografice și de sănătate publică sunt tot mai presante.
Întrebări deschise includ modul în care specificul limbilor (de exemplu, limbi cu structuri gramaticale foarte diferite) poate influența acest efect și dacă există un prag optim pentru numărul de limbi sau nivelul de competență necesar pentru a obține cele mai semnificative beneficii.