CNAS răspunde acuzațiilor CE privind întârzierile la plata farmaciilor

Comisia Europeană a decis miercuri, 8 iulie 2026, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza întârzierilor persistente ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) la plata medicamentelor către farmacii. Această decizie vine după o serie de avertismente și avize motivate, Comisia considerând măsurile luate de autoritățile române ca fiind „insuficiente”. Potrivit unui comunicat al Comisiei, „CNAS a depășit în mod constant acest termen la efectuarea plăților către farmaciile care furnizează medicamente pacienților”, ceea ce constituie o încălcare a obligațiilor României în temeiul Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii la plată în tranzacțiile comerciale.

În replică, reprezentanții CNAS au declarat miercuri că plățile pentru medicamente sunt la zi, menționând că situația actuală nu reflectă problema istorică vizată de procedura europeană. Conform comunicatului CNAS, la data de 8 iulie 2026, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârșitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie. CNAS susține că deține fondurile necesare pentru aproximativ 63% din consumul lunii aprilie și a solicitat Ministerului Finanțelor restul de aproximativ 827 milioane lei pentru a acoperi integral obligațiile către farmacii în termen. Această sumă este esențială, având în vedere că, potrivit CNAS, consumul mediu lunar de medicamente în România este de aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Procedura declanșată la nivel european își are originea într-o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară. Comisia Europeană a emis o scrisoare de punere în întârziere în aprilie 2024, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și un aviz suplimentar în ianuarie 2026. În ciuda acestor demersuri, Comisia a considerat că măsurile luate de autoritățile române sunt „insuficiente”. Potrivit datelor comunicate de autoritățile române, întârzierile medii la plata farmaciilor au fost de 62-79 de zile peste termenul legal de 60 de zile.

CNAS contestă însă relevanța actuală a acestor acuzații, afirmând că procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților. Mai mult, instituția subliniază că, în perioada octombrie 2025 - aprilie 2026, România, prin CNAS, a reușit să elimine întârzierile istorice și să efectueze plățile în termenul legal. În decembrie 2025, CNAS a achitat chiar aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în ianuarie 2026, reducând timpul efectiv de decontare. Reprezentanții CNAS au explicat că situația actuală nu este determinată de lipsa fondurilor, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat, care impune ordonatorilor principali de credite să efectueze plăți doar în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor.

În acest context, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. Instituția a subliniat că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziția CNAS în timp util.

Comisia Europeană a accentuat gravitatea întârzierilor de plată, afirmând că acestea „slăbesc lanțurile de aprovizionare, împiedică creșterea și competitivitatea întreprinderilor și le afectează capacitatea de a inova și de a se dezvolta”. Farmaciile, în special IMM-urile, joacă un rol esențial în sistemul public de sănătate din România, achiziționând medicamente de la producători pe cheltuiala proprie și asigurând accesul pacienților la tratamente. „De fapt, farmaciile finanțează în prealabil aprovizionarea cu medicamente, asigurându-se, în același timp, că pacienții au acces în timp util la tratamentele de care au nevoie”, se arată în comunicatul CE. Poziția proactivă a Comisiei vizează asigurarea că toate întreprinderile primesc plățile la timp, menținând fluxuri de numerar sănătoase și permițând investiții în viitor, conform raportului anual al Comisiei pentru 2026 privind competitivitatea pieței unice.

CNAS a menționat, de asemenea, că în ultimii trei ani, consumul de medicamente a crescut cu aproximativ 5 miliarde lei anual, un ritm fără precedent, determinat în principal de accesul tot mai larg la terapii inovatoare. Aceste terapii, deși oferă șanse reale de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții pacienților, presupun și costuri semnificativ mai ridicate. În același timp, principala sursă de finanțare a FNUASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la nivelul de 10%. Ritmul de creștere a veniturilor nu poate susține, pe termen mediu și lung, aceeași dinamică a cheltuielilor cu medicamentele, potrivit CNAS.

Din acest motiv, CNAS a susținut constant necesitatea unei reforme profunde a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor. România are nevoie de o legislație modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent și eficient de stabilire a prețurilor, evaluare și includere a medicamentelor pe lista celor compensate și rambursate, precum și negocieri reale și flexibile. Obiectivul este ca pacienții români să beneficieze de terapiile inovatoare în același timp cu pacienții din state precum Germania, Franța, Israel sau alte țări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing și rambursare. Această reformă ar putea contribui la prevenirea unor situații similare pe viitor și la asigurarea stabilității financiare a sistemului farmaceutic.

De ce contează

Situația plății medicamentelor și acțiunea Comisiei Europene împotriva României sunt cruciale pentru stabilitatea sistemului de sănătate și pentru accesul pacienților la tratament. Întârzierile la plată afectează direct farmaciile, în special IMM-urile, punând presiune financiară asupra lor și riscând perturbări în lanțul de aprovizionare cu medicamente. Pe termen lung, lipsa unei finanțări predictibile și a unei legislații moderne în domeniul prețurilor și rambursării medicamentelor poate limita accesul pacienților români la terapii inovatoare, adâncind decalajul față de alte state europene. Decizia CJUE ar putea impune României reforme structurale menite să asigure respectarea termenelor de plată și o mai bună gestionare a fondurilor în sănătate.

Deschiderea procedurii de infringement la CJUE reprezintă un moment de cotitură pentru sistemul de sănătate românesc. Rămâne de văzut cum va evolua dialogul între autoritățile române și Comisia Europeană, precum și dacă Ministerul Finanțelor va aproba solicitarea CNAS de exceptare a bugetului FNUASS de la constrângerile lunare. O decizie favorabilă ar putea asigura o predictibilitate mai mare a plăților, stabilizând relația cu farmaciile și garantând continuitatea aprovizionării cu medicamente.

Pe de altă parte, o condamnare la CJUE ar putea atrage sancțiuni financiare semnificative și ar impune României implementarea unor măsuri corective stricte, care ar putea include reforme legislative și administrative profunde în modul de gestionare a fondurilor de sănătate și a relației cu furnizorii de servicii medicale și farmaceutice.