Factori interni și externi influențează perspectivele economice
Banca Națională a României (BNR) anticipează o reducere ușoară a ratei anuale a inflației în luna iunie 2026, urmată de o scădere substanțială în trimestrul al treilea al aceluiași an. Această evoluție este atribuită, în principal, epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și accizelor, conform declarațiilor oficiale ale BNR din 8 iulie 2026. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”, a transmis banca centrală, subliniind o perspectivă de temperare a presiunilor inflaționiste.
Această prognoză vine după o perioadă de creștere a inflației, rata anuală atingând 10,85% în mai 2026, în creștere de la 9,87% în martie 2026, conform datelor BNR. Pe termen mai lung, instituția estimează că presiunile dezinflaționiste vor deveni tot mai evidente, în special din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate. Această temperare a cererii este rezultatul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în 2026, proces care are implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și contribuie la ajustarea deficitului de cont curent al României.
Cu toate acestea, perspectivele economice rămân marcate de incertitudini semnificative. Unul dintre principalele riscuri identificate de BNR este legat de situația politică internă și de măsurile potențial adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv. BNR a avertizat că aceste incertitudini pot afecta încrederea investitorilor și stabilitatea economică generală.
Pe lângă factorii interni, BNR subliniază că incertitudini și riscuri mari la adresa activității economice și a evoluției inflației pe termen mediu sunt generate și de contextul geopolitic, în special de conflictul din Orientul Mijlociu și de șocul energetic global. Aceste fenomene externe pot exercita efecte multiple asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, asupra activității și profiturilor firmelor, precum și asupra dinamicii economiilor europene și mondiale. Un impact direct este și asupra percepției de risc față de regiune, ceea ce poate influența costurile de finanțare pentru România, conform comunicatelor băncii centrale.
În acest context complex, BNR consideră esențială absorbția și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri ar putea atenua parțial efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, susținând în același timp reformele structurale și tranziția energetică a României. Potrivit experților financiari, o utilizare judicioasă a fondurilor europene, estimate la peste 29 de miliarde de euro pentru PNRR până în 2026, ar putea oferi un amortizor economic vital.
În pofida estimărilor privind scăderea inflației, Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința din 8 iulie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Această decizie reflectă prudența băncii centrale în fața incertitudinilor persistente. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost menținută la 7,5% pe an, iar dobânda pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,5% pe an. De asemenea, BNR a decis să păstreze neschimbate nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Aceste măsuri sunt menite să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și să susțină o creștere economică sustenabilă, un obiectiv cheie al BNR, conform declarațiilor oficiale.
Comisia Europeană a monitorizat îndeaproape progresele României în materie de consolidare fiscală, mai ales în contextul procedurii de deficit excesiv. Un raport din 2025 al Comisiei indica necesitatea unor măsuri structurale suplimentare pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Comparativ cu media Uniunii Europene, unde rata inflației a înregistrat o scădere mai accentuată în 2025, România se confruntă cu provocări specifice, inclusiv o dependență mai mare de importurile energetice și o piață internă cu presiuni salariale persistente. De exemplu, în zona Euro, inflația a scăzut la aproximativ 2,5% în mai 2026, conform Eurostat, o diferență notabilă față de nivelul din România.
BNR a reiterat că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Aceasta include adaptarea politicii monetare la noile date economice și la riscurile emergente. O abordare proactivă este crucială pentru a naviga prin volatilitatea actuală, care include și eventuale noi șocuri pe piețele de mărfuri sau fluctuații ale cursurilor de schimb.
De ce contează
Scăderea inflației este vitală pentru puterea de cumpărare a românilor, erodată semnificativ în ultimii ani. O inflație mai mică înseamnă costuri mai reduse pentru bunurile și serviciile esențiale, permițând gospodăriilor să-și gestioneze mai bine bugetele. De asemenea, o inflație stabilizată este crucială pentru predictibilitatea mediului de afaceri, încurajând investițiile și crearea de locuri de muncă. Deciziile BNR privind menținerea dobânzilor, chiar și în contextul unei inflații în scădere, reflectă o strategie de prudență pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a evita o revenire a presiunilor asupra prețurilor. Consolidarea bugetară și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt esențiale pentru a asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung.
În concluzie, deși BNR anticipează o scădere substanțială a inflației în a doua jumătate a anului 2026, drumul spre stabilitatea prețurilor este presărat cu provocări. Incertitudinile politice interne, necesitatea continuării consolidării fiscale și riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global rămân factori cheie care ar putea influența evoluția economică a României. Decizia de a menține dobânda de politică monetară la 6,5% reflectă o abordare prudentă, menită să asigure stabilitatea pe termen mediu. Rămâne de văzut în ce măsură măsurile guvernamentale de consolidare bugetară și capacitatea de absorbție a fondurilor europene vor reuși să contrabalanseze aceste riscuri, contribuind la o stabilitate economică durabilă.
Monitorizarea atentă a BNR și adaptarea instrumentelor de politică monetară vor fi esențiale în perioada următoare.