Decalaje profunde între filiere și medii de învățământ
Rezultatele sesiunii iunie-iulie a examenului de Bacalaureat 2026, publicate de Ministerul Educației, relevă o rată de promovare la nivel național de 74,8% înainte de contestații. Cu toate acestea, un număr îngrijorător de 32 de unități de învățământ din România nu au înregistrat niciun elev promovat, un fenomen care subliniază decalajele persistente din sistemul educațional. Un exemplu notabil este orașul balneoclimateric Borsec din județul Harghita, unde niciunul dintre elevii care s-au prezentat la examen nu a reușit să-l promoveze. „Această situație necesită o analiză aprofundată a cauzelor, de la calitatea predării la relevanța curriculumului pentru nevoile locale”, a declarat un oficial sub protecția anonimatului din cadrul Inspectoratului Școlar Harghita, citat de Gândul.
În Borsec, un oraș renumit pentru izvoarele sale de apă minerală și pentru aerul curat, supranumit „Regina apelor minerale”, situația este emblematică pentru provocările din învățământul românesc. Din rândul elevilor care au susținut examenul, notele obținute la matematică au fost extrem de scăzute: trei elevi au obținut nota 1, un elev nota 2,3, un altul 3,9, iar cea mai mare notă la această disciplină a fost 4,2, conform listelor afișate de Ministerul Educației și citate de Gândul. Acest oraș, cu o istorie balneară ce datează din secolul al XVIII-lea și cu ape minerale premiate internațional încă din secolul al XIX-lea, se confruntă acum cu o realitate dură în privința educației.
Din cele 32 de licee fără niciun promovat, 28 sunt licee tehnologice, ceea ce evidențiază o problemă sistemică la această filieră. Celelalte patru unități sunt un liceu teoretic, două școli speciale și un liceu tehnologic special, după cum a raportat Edupedu. Distribuția geografică a acestor licee indică o concentrare a problemei în comunitățile mici: 23 dintre cele 28 de licee tehnologice funcționează în mediul rural sau în orașe mici. Doar cinci dintre ele sunt situate în orașe medii și mari precum Baia Mare, Craiova, Curtea de Argeș, Iași și Târgu Mureș. Această tendință subliniază disparitățile dintre mediul urban și cel rural, precum și impactul condițiilor socio-economice asupra performanței educaționale.
În multe dintre aceste unități, numărul de candidați la Bacalaureat a fost extrem de redus. Șase dintre cele 32 de licee au avut câte un singur candidat, iar alte 21 au avut cel mult zece elevi înscriși la examen. Doar trei unități de învățământ au avut peste 20 de candidați, cel mai mare efectiv fiind înregistrat la un liceu din Corabia, cu 33 de absolvenți. Datele BacPlus.ro, citate de Edupedu, arată că numărul liceelor cu promovare zero s-a menținut la același nivel ca în 2024, dar este mai mic comparativ cu majoritatea ultimilor ani. De exemplu, în 2021 au fost mai multe astfel de cazuri, indicând o oarecare stabilizare, dar nu o îmbunătățire semnificativă a situației.
Pe lângă cele 32 de licee cu promovare zero, alte 15 unități de învățământ au înregistrat o rată de promovare de maximum 10%, toate fiind licee tehnologice. În total, 102 licee din România au avut o rată de promovare cuprinsă între 0 și 20%. Dintre acestea, 96 sunt licee tehnologice, trei sunt licee teoretice, două sunt școli speciale, iar unul este liceu tehnologic special. Aceste cifre, care indică o rată de promovare de 53,4% pentru elevii din promoția curentă de la liceele tehnologice din mediul rural și de 64,8% pentru cei din mediul urban, sunt semnificativ sub media națională de 79,7% pentru absolvenții promoției curente și de 74,8% pentru totalul candidaților. Această situație confirmă decalajele profunde dintre filierele de liceu, în special între filiera teoretică și cea tehnologică.
Aceste rezultate readuc în atenție concluziile unei analize publicate la începutul anului 2026 de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Potrivit CRPE, rata de promovare la Bacalaureat nu reflectă misiunea reală a liceelor tehnologice, care ar trebui evaluate și prin indicatori specifici formării profesionale. Autorii studiului sugerează indicatori precum rata de inserție pe piața muncii, ponderea elevilor care desfășoară stagii de practică sau numărul absolvenților care obțin certificări profesionale recunoscute. Această perspectivă alternativă ar permite o evaluare mai justă a performanței liceelor tehnologice, dincolo de un examen cu profil predominant academic, care nu este întotdeauna aliniat cu obiectivele lor de formare profesională.
Comparativ cu media Uniunii Europene, unde ratele de absolvire a învățământului secundar superior sunt, în general, mai ridicate, România continuă să se confrunte cu provocări în asigurarea unei educații de calitate și relevante pentru toți elevii. În 2024, rata medie de absolvire a învățământului secundar superior în UE a fost de aproximativ 85%, conform Eurostat, ceea ce plasează România sub media europeană. Această diferență subliniază necesitatea unor reforme structurale și a unor investiții continue în sistemul de învățământ, în special în zonele defavorizate și în filierele profesionale.
De ce contează
Situația semnalată de rezultatele Bacalaureatului 2026 indică o criză profundă în sistemul de învățământ românesc, cu implicații majore pentru dezvoltarea economică și socială. Faptul că zeci de licee nu reușesc să trimită niciun absolvent cu diplomă de Bacalaureat pe piața muncii sau la universitate subminează șansele tinerilor din aceste comunități. Lipsa unei calificări recunoscute limitează accesul la locuri de muncă mai bine plătite și perpetuează ciclurile de sărăcie. Relevanța curriculumului și adaptarea la nevoile pieței muncii, în special pentru liceele tehnologice, sunt esențiale pentru a asigura că absolvenții sunt pregătiți pentru viitor.
Pe termen scurt, este de așteptat ca Ministerul Educației să analizeze detaliat rezultatele după contestații și să identifice cauzele specifice pentru fiecare unitate de învățământ cu promovare zero. Pe termen mediu și lung, este imperativă o reformă a liceelor tehnologice, care să includă o reevaluare a programei școlare și o accentuare a formării practice. Implementarea indicatorilor de performanță sugerați de CRPE, axați pe inserția pe piața muncii și obținerea de certificări profesionale, ar putea oferi o imagine mai realistă a eficienței acestor școli.
De asemenea, este crucială o strategie națională de reducere a abandonului școlar și de sprijinire a elevilor din mediile defavorizate, pentru a asigura echitatea și calitatea educației în toată România.